Aug 12, 2017

Leucemie Tratament

Categories: Tags:

 

 

 

 

Leucemie Tratament

 

 

 

 

Leucemie Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

Circumstanţe Leucemie:

  • Leucemia este un cancer al celulelor sângelui;
  • Deşi cauza(ele) exactă a leucemiei nu este cunoscută, au fost identificaţi factorii de risc;
  • Leucemiile sunt grupate in functie rapiditatea cu care se dezvoltă boala (acută sau cronică) precum şi după tipul celulei sângelui care este afectată (limfocite sau mielocite). Cele patru tipuri de leucemie cuprind leucemia limfocitică acută (LLA), leucemia limfocitică cronică (LLC), leucemia mielocitică acută (LMA) şi leucemia mielocitică cronică (LMC).
  • Persoanele cu leucemie prezintă risc semnificativ crescut pentru dezvoltarea infecţiilor, anemiei şi sângerării. Alte simptome şi semne includ învineţirea uşoară, pierderea în greutate, transpiraţii nocturne şi febră inexplicabilă;
  • Diagnosticarea leucemiei este asigurată de observaţiile antecedentelor medicale şi control şi examinarea la microscop a probelor de sânge şi măduvă osoasă;
  • Tratamentul leucemiei depinde de tipul leucemiei, anumite aspecte ale celulelor, proporţiile bolii şi istoricul tratamentului, precum şi vârsta şi starea de sănătate a pacientului;
  • Majoritatea pacienţilor cu leucemie sunt trataţi prin chimioterapie. Anumiţi pacienţi ar putea face de asemenea terapie cu radiaţii şi/sau transplant de măduvă osoasă;
  • Nu există metodă de prevenire a leucemiei;
  • Prognoza leucemiei depinde de câţiva factori, inclusiv vârsta pacientului, tipul leucemiei şi nivelul până la care s-a extins cancerul.

 

Ce este leucemia?

Leucemia este cancer care porneşte din ţesutul care formează sângele. Pentru a înţelege cancerul, este de ajutor să se cunoască modul în care se formează celulele sângelui.

 
Celulele normale ale sângelui

Majoritatea celulelor sângelui se dezvoltă din celule ale măduvei osoase denumite celule stem. Măduva osoasă este materialul moale din centrul majorităţii oaselor.

Celulele stem se maturizează în diferite tipuri de celule ale sângelui. Fiecare tip are o funcţie specială:
Celulele albe ale sângelui, celulele roşii ale sângelui şi trombocitele sunt produse din celule stem în funcţie de necesităţile corpului. Când celulele îmbătrânesc sau se deteriorează, mor şi noi celule le iau locul. Imaginea de dedesubt prezintă modul în care celulele stem se pot maturiza în diferite tipuri de celule albe ale sângelui.

 

Mai întâi, o celulă stem se maturizează fie într-o celulă stem mieloidă sau o celulă stem limfoidă:

  • O celula stem mieloidă maturizează într-un material mieloid. Materialul poate forma o celulă roşie din sânge, trombocite, sau una dintre cele câteva tipuri de celule albe din sânge;
  • O celulă stem limfoidă se maturizează într-un material limfoid. Materialul poate forma una dintre cele câteva tipuri de celule albe din sânge, cum ar fi celulele B sau celulele T.

Celulele albe din sânge care se formează din materialele mieloide sunt diferite de celulele albe din sânge care se formează din materialele limfoide.

 
Celulele leucemice:

La o persoană cu leucemie, măduva osoasă produce celulele albe anormale în sânge. Celulele anormale sunt celule leucemice. Spre deosebire de celulele sanguine normale, celulele leucemice nu mor atunci când ar trebui. Ele pot dezlocui normale de celule albe din sânge, celule roşii din sânge şi trombocitele normale. Acest lucru face dificil pentru celulele sanguine să facă munca lor.

 
Tipuri de leucemie:

Tipurile de leucemie pot fi grupate în funcţie de cât de repede se dezvoltă şi se agravează boala. Leucemie este fie cronică (care de obicei se agravează lent) sau acută (care de obicei se agravează rapid):

1. Leucemia cronică

La începutul bolii, celulele leucemice pot face încă o parte din activitatea celulelor albe normale din sânge. Oamenii pot să nu aibă nici un simptom la început. De multe ori, medicii descoperă leucemia cronică în timpul unui consult de rutină – înainte de a exista orice fel de simptome.Încet, leucemie cronică se agravează. Pe măsură ce numărul de celule leucemice din sânge creşte, persoanele pot avea simptome, cum ar fi umflarea ganglionilor limfatici sau infecţii. Atunci când simptomele apar, ele sunt de obicei uşoare la început şi se agravează treptat.

 

2. Leucemia acută:

Celulele leucemice nu pot face nimic din activitatea celulelor albe din sânge normale. Numărul de celule leucemice creşte rapid. Leucemia acută, de obicei se agravează rapid. Tipurile de leucemie, de asemenea, pot fi grupate în funcţie de tipul de celule albe din sânge, care sunt afectate. Leucemia poate începe în celulele limfoide sau mieloide. Vezi imaginea acestor celule. Leucemia care afectează celulele limfoide se numeşte leucemie limfoidă, limfatică sau limfoblastică. Leucemie care afectează celulele mieloide este numită leucemie mieloidă, mielogenă sau mieloblastică.

 

Există patru tipuri comune de leucemie:

1. Leucemia limfocitară cronică (LLC): leucemia limfocitară cronică afectează celulele limfoide şi, de obicei creste lentă. Aceasta numără peste 15.000 de cazuri noi de leucemie în fiecare an. Cel mai frecvent, persoanele diagnosticate cu această boală au peste 55 ani. Aproape niciodată nu afectează copiii;

2. Leucemie mieloidă cronică (LMC): leucemie mieloidă cronică afectează celulele mieloide şi, de obicei se dezvoltă încet la început. Aceasta reprezintă aproape 5.000 de cazuri noi de leucemie în fiecare an. Ea afectează mai ales adulţii;

3. Leucemia limfocitară acută (limfoblastică) (LLA): leucemia limfocitară acută afectează celulele limfoide şi se dezvoltă rapid. Aceasta reprezintă mai mult de 5.000 de cazuri noi de leucemie în fiecare an. LLA este cel mai frecvent tip de leucemie la copiii mici. Aceasta afectează şi adulţii de asemenea;

4. Leucemie acută mieloidă (LAM): leucemie acută mieloidă afectează celulele mieloide şi se dezvoltă rapid. Aceasta reprezintă mai mult de 13.000 de cazuri noi de leucemie în fiecare an. Ea apare atât la adulţi cât şi la copii.

Leucemie cu celule păroase este un tip rar de leucemie cronică.

 
Leucemie factori de risc:
Când vi se spune că aveţi cancer, e firesc să vă întrebaţi ce ar fi putut cauza boala. Nimeni nu ştie cu exactitate cauzele leucemiei. Medicii rareori ştiu de ce o persoană face leucemie şi altele nu. Cu toate acestea, studiile arată că anumiţi factori de risc cresc şansa ca o persoană să dezvolte această boală.

 
Factorii de risc pot fi diferiţi pentru diferite tipuri de leucemie:

Radiaţiile: Persoanele expuse la niveluri foarte ridicate de radiaţii au mult mai multe şanse decât altele să facă leucemie mieloidă acută, leucemie mieloidă cronică, sau leucemie acută limfocitară.

– Exploziile bombelor atomice: nivelurile foarte ridicate de radiaţii au fost cauzate de exploziile bombelor atomice (cum ar fi cele din Japonia în timpul celui de al doilea război mondial). Oamenii, în special copiii, care supravieţuiesc exploziilor atomice prezintă risc crescut de leucemie;
– Terapia cu radiaţii: O altă sursă de expunere la niveluri ridicate de radiaţii este un tratament medical pentru cancer si alte afecţiuni. Radioterapia poate creşte riscul de leucemie;
– Diagnosticarea cu raze X: Radiografiile dentare şi alte raze X de diagnosticare (cum ar fi scanarea CT) expune oamenii la niveluri mult mai mici de radiaţii. Nu se ştie încă dacă acest nivel scăzut de radiaţii pentru copii sau adulţi este legat de leucemie. Cercetătorii studiază dacă efectuarea mai multor raze X poate spori riscul de leucemie. Ei studiază de asemenea, dacă scanarea CT în timpul copilăriei este legată de riscul crescut de a dezvolta leucemie;

Fumatul: Fumatul creşte riscul de leucemie mieloidă acută;

Benzenul: Expunerea la benzen la locul de muncă poate duce la leucemie mieloidă acută. Aceasta poate provoca, de asemenea, leucemie mieloidă cronică sau leucemie acută limfocitară. Benzenul este utilizat pe scară largă în industria chimică. Este, de asemenea, găsit în fumul de ţigară şi benzină;

Chimioterapia: pacienţii cu cancer trataţi cu anumite tipuri de medicamente pentru combaterea cancerului, uneori, dezvoltă ulterior, leucemie mieloidă acută sau leucemie acută limfocitară. De exemplu, tratamentul cu medicamente cunoscute sub numele de agenţi de alchilare sau inhibitori de topoizomerază are legătură cu o şansă mică de a dezvolta mai târziu leucemie acută;

Sindromul Down şi anumite alte boli ereditare: Sindromul Down şi anumite alte boli ereditare cresc riscul de a dezvolta leucemie acută;

Sindromul mielodisplazic şi anumite alte tulburări ale sângelui: Persoanele cu anumite tulburări ale sângelui prezintă risc crescut de leucemie acută mieloidă;

Leucemia celulă-T umană de tip virus I (LTUV-I): Persoanele cu infecţie LTUV-I prezintă risc crescut pentru un tip rar de leucemie cunoscut sub numele de leucemie celulă-T adultă. Deşi virusul LTUV-I poate provoca această boală rară, leucemia celulă-T adultă şi alte tipuri de leucemie nu sunt contagioase;

Antecedent familial de leucemie: E rar ca mai mult de o persoană dintr-o familie să aibă leucemie. Atunci când se întâmplă, e cel mai probabil să implice leucemia limfocitară cronică. Cu toate acestea, doar câţiva oameni cu leucemie limfocitară cronică au un tată, mamă, frate, soră, sau un copil care are, de asemenea, boala.

O persoană cu unul sau mai mulţi factori de risc nu înseamnă că va face leucemie. Majoritatea persoanelor care au factori de risc nu dezvoltă boala.

 

Leucemie simptome:

Ca toate celulele sanguine, celulele leucemice călătoresc prin corp. Simptomele de leucemie depind de numărul de celule leucemice şi unde se adună aceste celule în organism.
Persoanele cu leucemie cronică nu au simptome. Medicul poate descoperi boala în timpul unui test de sânge de rutina.
Oamenii cu leucemie acuta merg de obicei la medicul, deoarece se simt rău. În cazul în care creierul este afectat, pot avea dureri de cap, vărsături, confuzie, pierderea controlului muscular sau convulsii. Leucemia, de asemenea, poate afecta şi alte părţi ale corpului, cum ar fi tractul digestiv, rinichii, plămânii, inima, sau testiculele.

 
Simptomele obişnuite ale leucemiei cronice sau acute pot include:

  • Umflarea ganglionilor limfatici, care, de obicei, nu dor (în special ganglionii limfatici de la nivelul gâtului sau axilei);
  • Febră sau transpiraţii nocturne;
  • Infecţii frecvente;
  • Senzaţie de slăbiciune sau de oboseală;
  • Sângerare şi echimoze uşoare (sângerarea gingiilor, pete purpurii în piele, sau pete mici roşii sub piele);
  • Umflare sau disconfort la nivelul abdomenului (de la o splina sau ficat umflate);
  • Pierderea în greutate fără nici un motiv cunoscut;
  • Durere în oase sau articulaţii;

Cel mai frecvent, aceste simptome nu sunt datorate cancerului. O infecţie sau alte probleme de sănătate pot provoca, de asemenea, aceste simptome. Numai un medic poate spune cu certitudine.
Oricine cu aceste simptome ar trebui să anunţe medicul, astfel încât problemele pot fi diagnosticate şi tratate cât mai curând posibil.

 

Leucemie diagnostic:

Medicii descoperă, uneori, leucemia după un test de sânge de rutină. Dacă aveţi simptome care sugerează leucemie, medicul va încerca să afle ce cauzează problemele. Medicul vă poate întreba despre istoricul medical al dumneavoastră personal şi al familiei.

 
Este posibil să faceţi unul sau mai multe dintre următoarele teste:

Examenul fizic: Medicul verifică inflamarea ganglionilor limfatici, splinei sau ficatului;

Testele de sânge: Laboratorul face o hemogramă completă pentru a verifica numărul de celule albe din sânge, celule roşii din sânge, şi trombocite. Leucemia determină un nivel foarte ridicat de celule albe în sânge. Aceasta poate provoca, de asemenea, scăderea numărului de trombocite şi a hemoglobinei, care se găseşte în interiorul celulelor roşii din sânge;

Biopsia: Medicul extrage ţesut pentru a căuta celule canceroase. Biopsia este singura modalitate sigură de a şti dacă celulele canceroase se găsesc în măduva osoasă. Înainte de prelevarea probei, se aplică o anestezie localăpentru a amorţi zona. Acest lucru ajută la reducerea durerii. Medicul extrage puţină măduvă osoasă din sold sau un alt os mare. Un patolog verifică ţesutul pentru celulele leucemice cu ajutorul unui microscop. Există două moduri prin care medicul poate extrage măduvă osoasă.

 

Unii oameni vor avea parte de ambele proceduri în timpul aceleiaşi vizite:

– Aspiraţia măduvei osoase: Medicul foloseşte un ac gros, gol pentru a extrage probe de măduvă osoasă;o

– Biopsia măduvei osoase: Medicul foloseşte un ac gol foarte gros, pentru a elimina o bucată mică de os şi măduvă osoasa.

 

Alte Teste leucemie:

Testele pe care medicul le solicită pentru dumneavoastră depinde de simptome şi de tipul de leucemie. Este posibil să faceţi alte teste:

  • Citogenetica: Laboratorul se uită la cromozomii celulelor din probele de sânge, măduva osoasă sau ganglionii limfatici. În cazul în care se constată cromozomi anormali, testul poate arăta ce tip de leucemie aveţi. De exemplu, persoanele cu leucemie mieloidă cronică (LMC) au un cromozom anormal numit cromozomul Philadelphia;
  • Cepul Spinal: Medicul poate elimina o parte din lichidul cefalorahidian (lichidul care umple spaţiile din şi în jurul creierului şi măduvei spinării). Medicul foloseşte un ac lung, subţire pentru a elimina lichidul din coloana vertebrală inferioară. Procedura durează aproximativ 30 de minute şi se efectuează cu anestezie locală. După aceea, trebuie să vă întindeţi timp de câteva ore pentru a evita o durere de cap. Laboratorul verifică lichidul pentru celulele leucemice sau alte semne de probleme;
  • Radiografia toracică: O radiografie poate arăta umflarea ganglionilor limfatici sau alte semne de boală în piept.

 

 

 

Nutriţia şi activitatea fizica in cazurile de leucemie:

Este important să aveţi grijă de dumneavoastră mâncând bine şi menţinându-vă cât de activ se poate.
Aveţi nevoie cantitatea corectă de calorii pentru a vă menţine o greutate bună. Aveţi nevoie, de asemenea de suficiente proteine ​​pentru a vă menţine puterea. mâncând bine vă poate ajuta sa vă simţiţi mai bine şi să aveţi mai multă energie.
Uneori, în special în timpul sau imediat după tratament, s-ar putea să nu simţiţi că mâncaţi. V-aţi putea simţi inconfortabil sau obosit. Puteţi găsi că alimentele nu au un gust la fel de bun pe cât ar trebui. În plus, efectele secundare ale tratamentului (cum ar fi lipsa poftei de mâncare, greaţa, vărsăturile sau ulceraţiile bucale), pot face dificil mâncatul bine.

 

Medicul, un dietetician acreditat sau un alt furnizor de îngrijire a sănătăţii vă poate sugera metode de abordare a acestor probleme.

 
Cercetările arată că persoanele cu cancer se simt mai bine atunci când sunt active. Mersul pe jos, yoga, precum şi alte activităţi vă pot menţine puternic şi vă sporesc energia. Exerciţiul poate reduce greaţa şi durerea şi face un tratament mai uşor de suportat. De asemenea, poate ajuta la reducerea stresului.

 

Oricare ar fi activitatea fizica pe care o alegeţi, asiguraţi-vă că discutaţi cu medicul înainte de a începe. De asemenea, în cazul în care activitatea vă provoacă durere sau alte probleme, asiguraţi-vă că medicul ştie despre acest lucru.

 

 
Îngrijirea Ulterioara in cazurile de leucemie:

Va fi nevoie de controale regulate după tratamentul pentru leucemie. Controalele contribuie la asigurarea că orice schimbări ale stării de sănătate sunt observate şi tratate, dacă este necesar. Dacă aveţi orice probleme de sănătate între controale, trebuie să vă adresaţi medicului.
Medicul va verifica pentru revenirea cancerului. Chiar şi atunci când cancerul pare a fi complet distrus, boala, uneori, recidivează, deoarece celulele leucemice au rămas nedetectate undeva în corpul dumneavoastră după tratament. De asemenea, controalele ajută la detectarea problemelor de sănătate care pot rezulta din tratamentul cancerului.
Controalele pot include un examen fizic atent, teste de sânge, citogenetică, raze X, aspiraţie de măduvă osoasă, sau Cep Spinal.

Cancer Tiroidian Tratament Naturist

Categories: Tags:

 

 

 

Cancer Tiroidian Tratament Naturist

 

 

Cancer Tiroidian Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

 

C Plus- complex de vitamina C – cu o ora inainte de masa- se incepe cu 1 tableta/zi- 1 saptamana si se creste saptamanal cu cate o tableta pana la 10 tablete/zi- se mentine 2 saptamani cu 10 tablete/zi si se scade cate 1 tableta/saptamana. Daca apare disconfort epigastric sau diaree, scadeti doza si mentineti un timp, apoi reluati. Vitamina C are efect antioxidant, antibacterian, antivirusal, impiedica dezvoltarea tumorilor si distruge celulele canceroase. Tratamentul cu vitamina C se efectueaza in afara curelor de chimioterapie. Se recomanda sa se respecte ora dinainte de masa si in timpul curei cu vit C sa se scada la minim consumul de grasimi.

Omega 3 concentrate – 3 capsule/zi- la 1ora si 30 minute dupa masa-2 luni- cura se efectueaza dupa cura cu vitamina C- grasimule Omega 3 sunt singurele recomandate in cancer. Acizii grasi polinesaturati Omega 3 ajuta la distrugerea celulelor canceroase si impiedica aparitia si dezvoltarea tumorilor.

ParaProtex – 3 tablete/zi- 6 saptamani- pauza 2 saptamani si se reia pentru 3 saptamani- parazitii sunt cunoscuti ca fiind implicati in formarea cancerului. ParaProtex are rol- antiparazitar, antiviral, detoxifiant, protejeaza ficatul impotriva substantelor toxice ( smirna din compozitia sa), puternic antioxidant( cuisoarele), antibiotic( usturoiul), stimulent al imunitatii. Cura se face in afara curelor de radio si chimioterapie pentru cei care efectueaza.

Ocean 21 – 2 linguri de 2x/zi-1 luna- sustine functia ficatului, detoxifica, aduce un aport de vitamine si minerale, aminoacizi si enzime, are efect anticancerigen ( extract de sfecla rosie, suc concentrat de merisor, extract de morcovi, extract de pau d”arco, extract de alge marine), alcalinizeaza impiedicand inflamatiile. Dupa Ocean 21 poate fi utilizat Liquid Chlorophyll.

Liquid Chlorophyll – 1 lingurita/zi- 2 luni-pauza 1 luna si se reia- alcalinizeaza organismul impiedicand dezvoltarea tumorala, distrugerea celulelor tumorale, aparitia inflamatiilor; effect detoxifiant si usor diuretic; elimina toxinele, neutralizeaza acizii, stimulant pentru digestie; reduce efectele adverse ale medicatiei alopate; reduce efectele adverse ale chimio si radioterapiei

OxyMax – picaturi de oxygen – oxigenarea insuficienta favorizeaza dezvoltarea tumorilor-20 picaturi de oxigenin aproximativ 25o ml apa de lichid si se bea de 3x/zi-1 luna-pauza 1 luna si se reia- cresc rezerva de oxygen a organismului, imbunatatesc metabolismul, stimuleaza absorbtia vitaminelor, mineralelor aminoacizilor si substantelor din plante

Resveratrol Plus  2 capsule/zi- 2 luni- pauza 1 luna si se reia- antitumoral, sprijina sistemul circulator, intensifica metabolismul, antioxidant natural, creste rezistenta organismului prin cresterea imunitatii.

Alte produse recomandate:

Noni sirop  2 linguri/zi- 3 luni-pauza 1 luna si se reia- actiune anticancerigena, incetineste dezvoltarea tumorilor, restabileste activitatea celulelor disfunctionale prin compozitia sa, actiune antidepresiva, antialergica, antiinfectioasa, usor analgesic ( antidurere)

Rhodiolin – 3 capsule/zi- antidepresiv, antistress, reduce insomniile, oboseala, relaxeaza organismul, creste imunitatea prin inducerea linistii si starii de bine, nu da dependenta putand fi folosit timp indelungat.

Tratamentul se efectueaza in cure cu pauzele recomandate.

 

 

Informaţii despre cancerul tiroidian:

•  Glanda tiroidă produce hormonii tiroidieni, care sunt importanţi în funcţionarea normală a metabolismului organismului.
•  Cancerul tiroidian este de trei ori mai frecvent la femei decât la bărbaţi.
•  Există patru tipuri majore de cancer tiroidian: papilar, folicular, medular și anaplastic.
•  Cauza cancerului tiroidian este necunoscută, dar au fost identificaţi anumiţi factori de risc care includ: un istoric familial de guşă, expunerea la niveluri ridicate de radiații și anumite sindroame ereditare.
•  Institutul Naţional de Cancer recomandă ca oricine care a fost radiat la cap sau la gât în copilărie să fie examinat de un medic la fiecare unul sau doi ani pentru a detecta cancerul tiroidian potențial.
•  Cele mai frecvente semne și simptome de cancer tiroidian includ: un nodul în gât, dificultăți de înghițire, dureri de gât, umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului, tuse şi modificări ale vocii.
•  Singurul mod sigur de a şti dacă un nod tiroidian este canceros este prin examinarea ţesutului tiroidian, obținut cu ajutorul unui ac sau printr-o intervenţie chirurgicală pentru biopsie. Se folosesc şi: analize de sânge, examen fizic, raze X, scanare CT, scanare PET, ultrasunete şi IRM-uri pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic definitiv și pentru a determina stadiul.
•  Chirurgia este cea mai comună formă de tratament pentru cancerul tiroidian care nu s-a răspândit în alte zone ale corpului. Radioterapia, chimioterapia şi tratamentul cu iod radioactiv sunt alte opțiuni de tratament pentru cancerul tiroidian.
•  Rata de supraviețuire și prognosticul cancerului tiroidian depind de câțiva factori, printre care: vârsta individului, mărimea tumorii și dacă cancerul s-a metastazat.
•  Cele mai multe cazuri de cancer tiroidian nu pot fi prevenite.

 

 

 

Ce este tiroida?

Tiroida este o glandă situată în partea din față a gâtului, sub laringe. O tiroidă sănătoasă este un pic mai mare decât o monedă. De obicei, ea nu poate fi simţită prin piele.
Tiroida are două părţi (lobi) conectaţi de o bucată subţire de ţesut (istm).
Tiroida produce hormoni:

•  Hormon tiroidian: Celulele foliculare tiroidiene produc hormonii tiroidieni. Acest hormon afectează ritmul cardiac, tensiunea arterială, temperatura corpului și greutatea. De exemplu, prea mulţi hormoni tiroidieni provoacă bătăi rapide de inimă, iar prea puțini hormoni vă fac să vă simţiţi foarte obosiţi.

•  Calcitonina: Celulele C din tiroidă produc calcitonina. Acest hormon joacă un rol în menținerea unui nivel sănătos de calciu în organism.
Pe partea din spate a tiroidei se găsesc patru sau mai multe glande paratiroide mici. Aceste glande fac parathormon. Acest hormon joacă un rol important în a ajuta organismul să menţină un nivel sănătos de calciu.

 

 

Ce este cancerul?

Cancerul începe în celule, în pietrele de temelie care alcătuiesc țesuturile. Țesuturile alcătuiesc tiroida şi alte organe ale corpului. Celulele tiroidiene normale cresc şi se divid pentru a forma celule noi, pe măsură ce organismul are nevoie de ele. Atunci când celulele normale îmbătrânesc sau se deteriorează, ele mor, iar celulele noi le iau locul.

Uneori, acest proces nu merge bine. Se formează celule noi atunci când organismul nu are nevoie de ele, iar celulele vechi sau deteriorate nu mor așa cum ar trebui. Acumularea de celule face o masă de ţesut numit nodul sau tumoare.

 

 

Majoritatea nodulilor tiroidieni sunt benigni. Nodulii benigni nu sunt canceroşi (maligni):

 

Nodulii benigni:

– De obicei, nu sunt dăunători
– Nu invadează ţesuturile din jurul lor
– Nu se răspândesc în alte părţi ale corpului
– De obicei, nu trebuie înlăturaţi
Nodulii maligni (cancer tiroidian):

– Pot pune viaţa în pericol
– Pot invada ţesuturile şi organele învecinate
– Se pot răspândi în alte părţi ale corpului
– Pot fi eliminaţi sau distruşi, dar, uneori, cancerul tiroidian recidivează.

Celulele canceroase tiroidiene se pot răspândi dacă se desprind de tumoarea glandei tiroide. Ele pot călători prin vasele limfatice la ganglionii limfatici din apropiere. Ele se pot răspândi și la plămâni, ficat sau la oase prin vasele de sânge. După răspândire, celulele canceroase se pot ataşa de alte ţesuturi şi pot să crească pentru a forma tumori noi, care pot afecta aceste ţesuturi.

 

 

Care sunt diferitele tipuri de cancer tiroidian?

 

Există mai multe tipuri de cancer tiroidian:

•  Papilar: În Statele Unite, cancerul tiroidian papilar este cel mai frecvent tip. Aproximativ 86 din 100 de persoane cu cancer tiroidian au acest tip. El începe în celulele foliculare și, de obicei, creşte încet. Dacă este diagnosticat din timp, cancerul tiroidian papilar poate fi tratat.

•  Folicular: Cancerul tiroidian folicular se află pe locul doi ca incidenţă. Puţin peste 9 din 100 de persoane cu cancer tiroidian au acest tip. El începe în celulele foliculare și, de obicei, creşte încet. Dacă este diagnosticat din timp, cancerul tiroidian folicular poate fi tratat cu succes.

•  Medular: Cancerul tiroidian medular este rar. Aproximativ 2 persoane din 100 de persoane cu cancer tiroidian au acest tip. El începe în celulele C și poate cauza niveluri anormal de ridicate de calcitonină. Cancerul tiroidian medular tinde să crească lent. Acesta poate fi mai ușor de controlat dacă este depistat şi tratat înainte de a se extinde în alte părţi ale corpului.
Cancerul tiroidian medular este ereditar în unele cazuri. O modificare într-o genă numită RET poate fi transmisă de la părinte la copil. Aproape toată lumea cu o genă RET modificată dezvoltă cancer tiroidian medular. O analiză de sânge poate detecta o genă RET modificată. Dacă este găsită la o persoană cu cancer tiroidian medular, medicul poate sugera ca şi membrii de familie să fie testaţi. Pentru cei care au o genă modificată, medicul le poate recomanda teste de laborator sau intervenţii chirurgicale pentru a elimina tiroida înainte de a se dezvolta cancerul.

•  Anaplastic: Tipul de cel mai puţin comun este cancerul tiroidian anaplastic. Aproximativ 1 din 100 de persoane cu cancer tiroidian de acest tip. Cele mai multe persoane cu cancer tiroidian anaplastic au peste 60 de ani. Cancerul începe în celulele foliculare ale tiroidei. Celulele canceroase au tendinţa de a se dezvolta şi răspândi foarte repede. Cancerul tiroidian anaplastic este foarte greu de controlat.
Testele şi opţiunile de tratament depind de tipul de cancer tiroidian.

 

 

Cancer tiroidian simptome:

Nu toate cazurile de cancer tiroidian produc simptome. Atunci când simptomele apar, acestea pot consta în:
•  noduli în fața gâtului (unul sau mai mulţi)
•  ganglioni limfatici măriţi
•  probleme de înghițire
•  răgușeală sau modificări de voce
•  durere sau disconfort la nivelul gâtului
•  tuse cronică

 

Cum este diagnosticat cancerul tiroidian?

Dacă medicul dumneavoastră crede că ați putea avea cancer tiroidian, vi se va face unul sau mai multe dintre următoarele teste:

•  Examen fizic: Medicul dumneavoastră va verifica dacă există noduli în tiroidă. El vă va verifica şi gâtul sau ganglionii limfatici pentru inflamări.

•  Analize de sânge: Medicul dumneavoastră poate verifica dacă există nivelurile anormale de hormon de stimulare tiroidiană (HST) în sânge. Prea mult sau prea puţin HST înseamnă că tiroida nu funcționează bine. Dacă medicul dumneavoastră crede că ați putea avea cancer tiroidian medular, vi se va verifica nivelul de calcitonin și vi se va face alte analize de sânge.

•  Ultrasunete: Un dispozitiv foloseşte ultrasunete care crează un ecou când sunt reflectate de organe. Ecourile crează o imagine a glandei tiroide şi a ţesuturilor din jur. Imaginea poate arăta nodulii tiroidieni care sunt prea mici pentru a fi simţiţi. Medicul dumneavoastră foloseşte imaginea pentru a afla dimensiunea și forma fiecărui nodul și dacă nodulii sunt solizi sau umpluţi cu lichid. Nodulii care sunt umpluţi cu lichid nu au celule canceroase, de obicei. Nodulii care sunt solizi ar putea avea celule canceroase.

•  Scanarea tiroidei: Medicul va cere scanarea tiroidei . Veţi înghițit o cantitate mică de substanță radioactivă (cum ar fi iod radioactiv), care se va deplasa prin vasele de sânge. Celulele tiroidiene care absorb substanța radioactivă pot fi văzute pe scanare. Nodulii care absorb mai multă substanță decât țesutul tiroidian din jurul lor sunt numiţi noduli „fierbinți”. Nodulii fierbinţi, de obicei, nu sunt celule canceroase. Nodulii care absorb mai puțină substanță decât țesutul tiroidian din jurul lor sunt numiţi noduli „reci”. Nodulii reci pot fi celule canceroase.

•  Biopsia: O biopsie este singura modalitate sigură de a diagnostica cancerul tiroidian. Un patolog verifică o mostră de țesut tiroidian cu ajutorul unui microscop.

 

Medicul dumneavoastră poate lua o mostră de ţesut pentru biopsie în două moduri:

– Cu un ac subțire: Medicul dumneavoastră vă înlătura o mostră de ţesut de la un nodul tiroidian cu un ac subțire. Un dispozitiv cu ultrasunete poate ajuta medicul să vadă unde să plaseze acul.

– Cu chirurgie: Dacă un diagnostic nu se poate stabili cu ţesutul eliminat cu un ac, un chirurg va îndepărta un lob sau întreaga tiroidă. De exemplu, dacă medicul suspectează cancer tiroidian folicular, lobul care conţine nodulul poate fi eliminat pentru diagnosticare.
Înainte de biopsie, adresaţi-i medicului următoarele întrebări:

•  Va trebui să merg la spital?
•  Cât timp va dura? Voi fi treaz? Mă va durea?
•  Există riscuri? Care este șansa de infecție sau de sângerare după aceea?
•  Voi avea o cicatrice pe gât?
•  Cât de curând voi ști rezultatele? Cine mi le va explica?
•  Dacă am cancer, cine va vorbi cu mine despre următorii pași? Când?

 

Cum se determină stadiul cancerului tiroidian?

Dacă biopsia arată că aveți cancer, medicul dumneavoastră va trebui să afle stadiul bolii pentru a vă ajuta să alegeți cel mai bun tratament.

 

Stadiul este influenţat de dimensiunea nodulului și dacă cancerul a invadat ţesuturile din jur sau dacă s-a răspândit în alte părţi ale corpului. Cancerul tiroidian se răspândește cel mai adesea la ţesuturile din apropierea gâtului sau la ganglionii limfatici. Acesta se poate răspândi şi la plămâni sau oase.
Când cancerul se răspândeşte din locul său de origine în altă parte a corpului, tumoarea nouă are același tip de celule canceroase și același nume ca tumoarea originală.

 

De exemplu, dacă un cancerul tiroidian se extinde la plămâni, celulele canceroase din plămâni sunt, de fapt, celule de cancer tiroidian. Boala este cancer tiroidian metastazat, nu cancer pulmonar. Este tratat ca şi cancerul tiroidian, nu ca şi cancerul pulmonar.

 

Stadializarea poate implica unul sau mai multe dintre următoarele teste:

•  Ultrasunete: O examinare cu ultrasunete a gâtului poate arăta dacă cancerul s-a extins la ganglionii limfatici sau la alte ţesuturi din apropierea tiroidei.

•  Scanare CT: Un aparat cu raze-X, conectat la un calculator, face o serie de imagini la gât și piept. O scanare CT poate arăta dacă cancerul s-a extins la ganglionii limfatici, în alte zone din gât sau din piept.

•  RMN: RMN-ul foloseşte un magnet puternic conectat la un calculator. El face imagini detaliate la gât și piept. RMN-ul poate arăta dacă cancerul s-a extins la ganglionii limfatici sau în alte zone.

•  Radiografie toracică: O radiografie a pieptului poate arăta dacă cancerul s-a extins la plămâni.

•  Scanare a întregului corp: Vi se poate face o scanare a întregului corp pentru a vedea dacă cancerul s-a extins de la tiroidă în alte părţi ale corpului. Veți primi o cantitate mică de substanță radioactivă (cum ar fi iod radioactiv). Substanța călătoreşte prin vasele de sânge. Celulele canceroase tiroidiene din alte organe sau din oase absorb substanța.

 

 

Care este tratamentul pentru cancerul tiroidian?

Opţiunile de tratament pentru persoanele cu cancer tiroidian sunt:

•  Chirurgie

•  Tratamentul cu hormon tiroidian

•  Tratament Naturist

•  Terapie cu iod radioactiv

•  Radioterapie externă

•  Chimioterapie
Probabil veți primi mai mult de un tip de tratament. De exemplu, tratamentul obişnuit pentru cancerul tiroidian papilar este intervenţia chirurgicală, tratamentul cu hormon tiroidian şi terapia cu iod radioactiv. Radioterapia externă și chimioterapia nu sunt folosite foarte des pentru persoanele cu cancer tiroidian papilar.
Tratamentul depinde, în principal, de tipul de cancer tiroidian (papilar, folicular, medular sau anaplastic). Depinde şi de dimensiunea nodulului, de vârsta pacientului și dacă cancerul s-a extins. Dumneavoastră și medicul dumneavoastră puteţi lucra împreună pentru a dezvolta un plan de tratament care să răspundă nevoilor dumneavoastră. Medicul vă poate trimite la un specialist cu experienţă în tratarea cancerului tiroidian sau puteți solicita o trimitere.

 

Puteţi avea o echipă de specialiști:

•  Endocrinolog: Un endocrinolog este un medic specializat în tratarea persoanelor care au tulburări hormonale.

•  Chirurg: Acest tip de medic poate efectua intervenţii chirurgicale.

•  Medic de medicină nucleară: Un medic de medicină nucleară este specializat în folosirea substanțelor radioactive pentru a diagnostica şi trata cancerul şi alte boli.

•  Medic oncolog: Un medic oncolog este un medic care este specializat în tratarea cancerului cu medicamente.

•  Medic oncolog radiolog: Un medic oncolog radiolog este un medic care este specializat în tratarea cancerului prin terapie cu radiaţii.

 

Chirurgia:

Cele mai multe persoane cu cancer tiroidian sunt supuşi unei intervenţii chirurgicale. Chirurgul îndepărtează toată sau o parte din tiroidă.

•  Îndepărtarea întregii tiroide: Această operaţie poate fi folosită pentru toate tipurile de cancer tiroidian. Chirurgul îndepărtează tiroida printr-o incizie la nivelul gâtului. Dacă o porţiune din țesutul tiroidian nu poate fi eliminată, acesta poate fi distrusă ulterior prin tratament cu iod radioactiv.

Chirurgul poate elimina şi ganglionii limfatici din apropiere. În cazul în care cancerul s-a răspândit în afara gâtului, tratamentul în aceste zone poate implica o intervenţie chirurgicală, terapie cu iod radioactiv şi radioterapie externă.

•  Eliminarea unui lob: Unor persoane cu cancer tiroidian papilar sau folicular li se poate înlătura o tumoare mică doar din o parte a tiroidei. Chirurgul va îndepărta un lob și istmul.
Unele persoane cu un lob înlăturat vor avea intervenție chirurgicală secundară mai târziu, pentru a elimina ce a mai rămas din tiroidă.

Este ceva normal să vă simțiți obosit sau slăbit după o intervenţie chirurgicală pentru cancer tiroidian. Timpul necesar pentru vindecare este diferit pentru fiecare persoană, dar medicamentele vă pot ajuta la controlul durerii.

Chirurgia pentru cancerul tiroidian elimină celulele care fac hormoni tiroidieni. După operaţie, cei mai mulți oameni au nevoie de pastile pentru a înlocui hormonul tiroidian natural. Probabil veți avea nevoie de pastile cu hormoni tiroidieni pentru tot restul vieţii.
Dacă chirurgul îndepărtează glandele paratiroide, este posibil să aveți nevoie şi de pastile cu calciu și vitamina D pentru tot restul vieţii.
Înainte de operaţie, ar trebui să-i puneţi următoarele întrebări medicului:

•  Ce tip de intervenție chirurgicală îmi propuneţi?
•  Va trebui să-mi înlăturaţi nodulii limfatici? Îmi veţi înlătura glandele paratiroide sau alte țesuturi? De ce?
•  Care sunt riscurile chirurgiei?
•  Cât de multe intervenţii chirurgicale pentru cancer tiroidian aţi făcut?
•  Cum mă voi simţi după operaţie? Dacă voi avea dureri, cum vor fi controlate?
•  Cât timp va trebui să stau în spital?
•  Cum va arăta cicatricea mea?
•  Voi avea efecte secundare de durată?
•  Va trebui să iau pastile cu hormoni tiroidieni? Dacă da, de când să încep să le iau? Va trebui să le iau pentru tot restul vieții mele?
•  Când pot să mă întorc la activitățile mele de zi cu zi?

 

Radioterapie externă:

Radioterapia externă este un tratament pentru orice tip de cancer tiroidian care nu poate fi tratat cu intervenţii chirurgicale. Câteodată este folosită pentru cancerul care recidivează după tratament sau pentru a calma durerile osoase cauzate de cancerul care s-a răspândit.

Radioterapia externă foloseşte raze de energie înaltă pentru a distruge celulele canceroase. O mașinărie mare îndreaptă radiații înspre gât sau alte țesuturi în care cancerul s-a răspândit.
Puteți primi radioterapie externă 5 zile pe săptămână, pentru mai multe săptămâni. Fiecare tratament durează doar câteva minute.

Deși radioterapia este nedureroasă, poate cauza efecte adverse. Efectele secundare depind în principal de durata de expunere și de care parte a corpului este tratată. Radiaţiile la gât pot provoca o durere în gât și probleme de înghiţire. De asemenea, pielea de pe gât poate deveni roşie, uscată și sensibilă.
Deși efectele secundare ale radioterapiei pot fi supărătoare, ele pot fi tratate şi controlate.

 

Înainte de radioterapie, ar trebui să-i puneţi următoarele întrebări medicului:

•  Care este scopul acestui tratament?
•  Va trebui să stau în spital? Dacă da, pentru cât timp?
•  Când va începe tratamentul? Cât de des îl voi primi? Când se va termina?
•  Cum mă voi simți în timpul tratamentului? Care sunt efectele secundare?
•  Cum vom ști dacă radioterapia are efect?
•  Voi putea să-mi continui activitățile mele de zi cu zi în timpul tratamentului?
•  Când vor dispărea efectele secundare?

 

 

Chimioterapia:

Chimioterapia este un tratament pentru cancerul tiroidian medular și anaplastic.
Chimioterapia foloseşte medicamente pentru a distruge celulele canceroase, administrate direct în venă sau pe cale orală.
Efectele secundare depind în principal de tipul de medicament şi de doză. Pentru medicamentele administrate intravenos, cele mai frecvente efecte secundare includ: dureri la nivelul gurii, greață, vărsături, pierderea poftei de mâncare și pierderea părului. Pentru medicamentele administrate pe cale orală, efectele secundare includ: diaree, hipertensiune arterială, tuse şi o erupţie cutanată.
Înainte de chimioterapiei, ar trebui să-i puneţi următoarele întrebări medicului:
•  Care este scopul tratamentului?
•  Care sunt riscurile și posibilele efecte secundare ale tratamentului? Ce putem face în legătură cu ele?
•  Când va începe tratamentul? Când se va termina?
•  Cum va afecta tratamentul activitățile mele de zi cu zi?

Colesterol Marit Tratament Naturist

Categories: Tags:

 

 

 

Colesterol Marit Tratament Naturist

 

 

 

Colesterol Marit Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

 

Cauzele colesterolului ridicat:

Colesterolul este impartit in doua tipuri: bun si rau. La un nivel normal, este o substanta esentiala pentru organism. Cu toate acestea, daca concentratiile din sange devin prea mari, acesta devine un pericol tacut, care creste riscul de a avea un atac de cord.

 

Colesterolul se gaseste in fiecare celula a corpului si are functii naturale importante atunci cand vine vorba de digerarea alimentelor, producerea hormonilor si generarea de vitamina D. Este produs de organism, dar poate fi de asemenea si preluat din alimente. Are un aspect de ceara si asemanator cu grasimea.
Exista doua tipuri de colesterol: lipoproteine cu densitate scazuta(colesterol rau), si lipoproteine cu densitate mare(colesterol bun).
Cei mai mari factori de risc pentru colesterolul ridicat din organism sunt legati de alegerea stilului de viata, dieta si exercitiul fizic. Un nivel ridicat de colesterol nu produce de obicei simptome. Daca nu se reuseste prin dieta sanatoasa si exercitii fizice scaderea nivelului de colesterol, sau daca acesta este foarte mare, pot fi prescrise medicamente care scad nivelul lipidelor, cum ar fi slatinele.
Colesterolul este o substanta pe baza de ulei care nu se amesteca cu sangele, fiind bazat pe apa si fiind transportat in corp prin lipoproteine.

 
Colesterolul are patru functii principale, fara de care nu putem supravietui, acestea fiind:

*Contributia la structura peretilor celulari;
*Formarea acizilor biliari digestivi in intestin;
*Permite organismului producerea de vitamina D;
*Ajuta corpul la producerea anumitor hormoni;

Nivelul ridicat de colesterol este un factor major pentru boli de inima, fiind un factor principal al infarctului miocardic. Reducerea nivelului de lipide din sange poate reduce riscul de a avea boli de inima, nivelul ridicat al colesterolului din sange fiind o parte a procesului de ingustare a arterelor, ducand la ateroscleroza, creand placi si provocand restrictii ale fluxului sanguin.
Reducerea aportului de grasimi din dieta ajuta la reducerea nivelului de colesterol.
Este indicata reducerea alimentelor care contin:

– carne, branza
– grasimi saturate (gasite in unele tipuri de carne, produse lactate, ciocolata, produse de panificatie, prajituri si alimente prelucrate)
– grasimi trans gasite in unele alimente prajite si prelucrate.
Obezitatea sau fiind supraponderal creste de asemenea nivelul de colesterol din sange. Genetica poate contribui la colesterolul ridicat, niveluri foarte ridicate de colesterol rau se gasesc si in hipercolesterolemia familiala.

 

Un nivel anormal poate aparea si datorita altor afectiuni cum ar fi:

*Diabet
*Boli de ficat sau rinichi
*Sindromul ovarului polichistic
*Sarcina sau alte conditii care cresc nivelul hormonilor feminini
*Glanda tiroida subactiva
*Medicamente care cresc colesterolul rau si il scad pe cel bun(progestine, steroizi anabolizanti, corticosteroizi).

 

 

Unele alimente cum ar fi ovasul, cerealele integrale, ulei vegetal-canola sau floarea soarelui, fasolea, vinetele, nucile, fructele, grasimile de peste-somon, ton si sardine, alimentele bogate in fibre, pot ajuta intr-o dieta echilibrata la mentinerea colesterolului sub control. De asemenea cele care cresc colesterolul sunt carnea rosie, laptele integral, margarina, uleiuri hidrogenate, produse de patiserie.
Cum am mentionat si mai sus, un nivel ridicat al colesterolului nu prezinta simptome, dar pot aparea alte afectiuni, si daca nu se fac analize regulate de sange, acesta poate fi un risc major pentru atac de cord sau accident vascular cerebral.
O dieta sanatoasa pentru inima, exercitiile fizice regulate, evitarea fumatului si atingerea si mentinerea unei greutati normale sunt recomandate tuturor persoanelor cu niveluri ridicate de colesterol. De asemenea s-a constatat faptul ca lecitina ajuta la scaderea nivelului de colesterol si prevenirea aparitiei unui nivel crescut al acestuia.
Tratamentul pentru colesterol ridicat va fi ales in functie de nivelul de colesterol si alti factori de risc.choleston
Grupul de slatine care sunt prescrise in mod normal pentru persoanele cu un risc ridicat de infarct include si atorvastatina, fluvastatin, lovastatin, pravastatin. Insa acestea pot avea si efecte secundare, si cu toate ca unii pacienti au beneficiat din utilizarea lor, efectele secundare includ miopatie indusa de statina (o boala a tesuturilor musculare), oboseala, un risc crescut al diabetului si complicatiilor acestora.
Utilizarea de suplimente pe baza de lecitina este recomandata, aceasta avand ca efecte secundare tulburari gastrointestinale (cum ar fi diareea), dar la utilizarea in dozele recomandate riscul de a avea tulburari gastrointestinale este minim, dar este recomandata si o dieta mai sanatoasa si efectuarea de exercitii fizice, prin un mod de viata mai sanatos.