Oct 2, 2017

Vitamina B Complex cu vitamina B12

Categories: Tags:

 

 

 

Vitamina B Complex cu Vitamina B12

 

 

 

Sustine lupta impotriva stresului cu Vitamin B Complex with B12 care contine aproape toate vitaminele complexului B. Acest produs sprijina nu doar functionarea sistemului nervos, ci are o actiune benefica si asupra functionarii sistemului imunitar, asigurand astfel prospetime fizica si mentala.

 

Cui se recomanda Vitamin B Complex cu B12:

– Persoanelor expuse zilnic la stres, din cauza stilului de viata sau de lucru;

– Persoanelor implicate in activitati fizice intense, pentru a reduce oboseala si senzatia de epuizare fizica;

– Tuturor persoanelor, pentru intarirea sistemului imunitar;

 

 

Vitamin B Complex with B12 ingrediente active per tableta:

Vitamina B3 (nicotinamida)……………………………….20 mg;

Vitamina B1 (mononitrat de tiamina)……………………..3 mg;

Vitamina B2 (riboflavina)…………………………………….2 mg;

Acid pantotenic (D-pantotenat de calciu)…………….0.92 mg;

Vitamina B6 (clorhidrat de piridoxina)…………………….1 mg;

Vitamina B12  (ciancobalamina)……………………………5 mcg;

Cancer Anal Tratament

Categories: Tags:

 

 

 

 

Cancer Anal Tratament Naturist

 

 

 

 

 

Cancer Anal Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

 

 

 

 

 

Informații generale despre cancer anal:

Cancerul anal este o boală în care se formează celule maligne (canceroase) în țesuturile din regiunea anusului.
Anusul este sfârșitul intestinului gros, dedesubt de rect, prin care materiile fecale (deșeurile solide) sunt eliminate din corp. Anusul este format parțial din straturile exterioare ale pielii corpului și parțial din intestin. Doi mușchii asemănători unor inele, numiţi muşchii sfincterului, deschid și închid deschiderea anală pentru a permite eliminarea scaunului din corp. Canalul anal, acea parte a anusului dintre rect și deschiderea anusului, are o lungime de aproximativ 3 cm.
Pielea din jurul părţii exterioare a anusului se numeşte zona perianală. Tumorile din această regiune sunt tumori de piele, nu cancer anal.
Infectarea cu papilomavirusul uman (HPV) poate afecta riscul de a dezvolta cancer anal.
Cancer anal factori de risc:

•  Dacă aveţi vârsta de peste 50 de ani.
•  Dacă sunteţi infectaţi cu papilomavirusul uman (HPV).
•  Dacă aveţi mulți parteneri sexuali.
•  Dacă faceţi sex anal.
•  Roșeață anală frecventă, umflături și durere.
•  Dacă aveţi fistule anale (orificii anormale).
•  Dacă fumaţi țigări.
Semnele posibile ale cancerului anal includ sângerări din anus sau din rect sau un nod lângă anus. Acestea, și alte simptome, pot fi cauzate de cancerul anal. Alte afecţiuni pot cauza aceleaşi simptome.
Ar trebui să consultaţi un medic dacă suferiţi de una dintre următoarele probleme:

•  Dacă aveţi sângerări din anus sau rect.
•  Dacă simţiţi durere sau presiune în zona din jurul anusului.
•  Dacă aveţi mâncărimi sau scurgeri din anus.
•  Dacă aveţi un nod lângă anus.
•  Dacă aveţi o schimbare a tranzitului intestinal.

Se folosesc teste care examinează rectul şi anusul pentru a detecta (găsi) şi diagnostica cancerul anal.
Următoarele teste și proceduri pot fi utilizate:

•  Examinare fiziologică şi istoric medical: Se face o examinare a corpului pentru a verifica semnele generale de sănătate, inclusiv pentru a verifica dacă există semne de boală, cum ar fi noduli sau orice altceva ce pare neobișnuit. Se va cere şi un istoric al obiceiurilor de sănătate, al bolilor şi al tratamentelor din trecutul pacientului.
•  Examinare rectală digitală: O examinare a anusului şi a rectului. Medicul sau o asistentă medicală introduce un deget lubrifiat în partea de jos a rectului pentru a vedea dacă există noduli sau orice altceva neobișnuit.
•  Anoscopie: O examinare a anusului şi a rectului inferior cu ajutorul unui tub scurt şi luminat numit anoscop.
•  Proctoscopie: O examinare a rectului folosind un tub scurt şi luminat numit proctoscop.
•  Ultrasunete endoanale sau ultrasunete endorectale: O procedură în care un traductor de ultrasunete (sondă) este introdus în anus sau în rect şi este folosit pentru a recepta undele de sunet (ultrasunete) pe care le-a emis şi care se întorc la receptor sub formă de ecou. Ecourile formează o imagine a ţesuturilor corpului numită sonogramă.
•  Biopsia: prelevarea unei mostre de celule sau țesuturi astfel încât acestea să poată fi vizualizate sub un microscop de un patolog, care le verifică pentru semne de cancer. Dacă este văzută o zonă anormală în timpul anoscopei, se poate face o biopsie în acel moment.
Anumiţi factori afectează prognosticul (şansa de recuperare) şi opţiunile de tratament.
Prognosticul (şansa de recuperare) depinde de următoarele:

•  Dimensiunea tumorii.
•  Locul exact al tumorii în anus.
•  Dacă cancerul s-a extins la ganglionii limfatici.
Opţiunile de tratament depind de următoarele:
•  De stadiul cancerului.
•  De locul exact al tumorii în anus.
•  Dacă pacientul are virusul imunodeficienței umane (HIV).
•  Dacă cancerul rămâne după tratamentul inițial sau a recidivat.

 

 

Etapele cancerului anal:

După ce a fost diagnosticat cancerul anal, sunt făcute teste pentru a afla dacă celulele canceroase s-au răspândit în anus sau în alte părţi ale corpului.
Procesul utilizat pentru a afla dacă cancerul s-a răspândit în anus sau în alte părţi ale corpului se numeşte stadializare. Informațiile adunate de la procesul de stadializare determină stadiul bolii. Este important să se cunoască stadiul, pentru a planifica tratamentul.

 

 

Următoarele teste pot fi folosite în procesul de stadializare:

•  Scanare CT: O procedură care face o serie de imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului, făcute din unghiuri diferite. Imaginile sunt realizate de un calculator conectat la un aparat cu raze X. Un colorant poate fi injectat într-o venă, sau poate fi înghițit, pentru a face organele sau țesuturile să apară mai clar pe ecran. Această procedură este numită şi tomografie computerizată sau tomografie computerizată axială. Pentru cancerul anal poate fi făcuta o scanare CT a pelvisului și a abdomenului.
•  Radiografia toracică: O radiografie a organelor şi a oaselor din interiorul pieptului. O radiografie este un tip de fascicul energetic care poate trece prin corp şi care apare pe un film, unde prezintă o imagine a zonelor din interiorul corpului.
•  Ultrasunetele endoanale sau ultrasunetele endorectale: O procedură în care un traductor de ultrasunete (sondă) este introdus în anus sau rect şi este folosit pentru a recepta undele de sunet (ultrasunete) pe care le-a emis şi care se întorc la receptor sub formă de ecou. Ecourile formează o imagine a ţesuturilor corpului numită sonogramă.

 

Există trei moduri în care cancerul se răspândeşte în organism:

Cele trei moduri în care cancerul se răspândeşte în organism sunt:
•  Prin țesut. Cancerul invadează ţesutul normal din împrejur.
•  Prin sistemul limfatic. Cancerul invadează sistemul limfatic și călătorește prin vasele limfatice în alte locuri din organism.
•  Prin sânge. Cancerul invadează venele şi capilarele şi călătoreşte prin sânge la alte locuri în organism.
Atunci când celulele canceroase se rup de cancerul primar (original) și călătoresc prin intermediul limfei sau al sângelui în alte locuri din organism, se poate forma o altă tumoare (secundar). Acest proces este numit metastază. Tumoarea secundară (metastatică) este același tip de cancer ca tumoarea primară. De exemplu, dacă cancerul de sân se extinde la oase, celulele canceroase din oase sunt de fapt celulele de cancer de sân. Boala este cancer de sân metastatic, nu cancer osos.

 

 

 

Etapele următoare sunt folosite pentru cancerul anal:

Cancer anal stadiul 0 (carcinom în situ):
În stadiul 0, cancerul este găsit numai în căptuşeala cea mai adâncă a anusului. Aceste celule anormale se pot transforma în cancer şi se răspândesc în ţesutul normal din apropiere. Stadiul de cancer 0 este numit şi carcinom în situ.
Cancer anal stadiul I:
În stadiul I, cancerul s-a format și tumoarea este de 2 centimetri sau mai mică.
Cancer anal stadiul II:
În stadiul al II-lea, tumoarea este mai mare de 2 centimetri.
Cancer anal stadiul III A:
În stadiul III A, tumoarea poate fi de orice dimensiune și s-a răspândit la:
•  nodurile limfatice din apropierea rectului
•  organele din apropiere, cum ar fi: vagin, uretră şi vezica urinară.
Cancer anal stadiul III B:
În stadiul III B, tumoarea poate fi de orice dimensiune și s-a răspândit:
•  la organele din apropiere și la ganglionii limfatici din apropierea rectului;
•  la ganglionii limfatici de pe o parte a bazinului și/sau în zona inghinală și este posibil să se fi extins la organele din apropiere;
•  la nivelul ganglionilor limfatici din apropierea rectului și în zona inghinală, la ganglionii limfatici de pe ambele părți ale bazinului și/sau în zona inghinală și este posibil să se fi extins la organele din apropiere.
Cancer anal stadiul IV:
În stadiul IV, tumoarea poate fi de orice dimensiune și cancerul s-a extins la ganglionii limfatici sau la organele vecine și în părți îndepărtate ale corpului.

 

Cancer anal recurent:
Cancerul anal recurent este cancerul care a reapărut după ce a fost tratat. Cancerul poate recidiva în anus sau în alte părţi ale corpului.

 

 

 

Prezentare generală a opţiunilor de tratament:

Există diferite tipuri de tratament pentru pacienţii cu cancer anal.
Unele tratamente sunt standard (tratamentul folosit în prezent), iar unele sunt testate în studii clinice. Tratamentele din studiile clinice se referă la studiile de cercetare menite să ajute la îmbunătățirea tratamentelor actuale sau la obținerea unor informații cu privire la noile tratamente pentru pacienţii cu cancer. Când studiile clinice arată că un nou tratament este mai bun decât tratamentul standard, noul tratament poate deveni tratamentul standard. Există mulţi pacienţi care se gândesc să ia parte la studii clinice. Unele studii clinice sunt deschise numai pacienţilor care nu au început niciun tratament.
Se folosesc trei tipuri de tratament standard:

Radioterapia

Radioterapia este un tratament împotriva cancerului care foloseşte raze X de înaltă energie sau alte tipuri de radiaţii pentru a distruge celulele canceroase. Există două tipuri de radioterapie. Radioterapia externă foloseşte un aparat din afara organismului pentru a trimite radiaţii către cancer. Radioterapia internă foloseşte substanţe radioactive sigilate în ace, seminţe, fire sau catetere care sunt plasate direct în cancer sau lângă cancer. Modul de administrare al radioterapiei depinde de tipul de cancer şi de stadiul de dezvoltare al cancerului.
Chimioterapia

Chimioterapia este un tratament împotriva cancerului care foloseşte medicamente pentru a opri creşterea celulelor canceroase, fie prin uciderea celulelor, fie prin oprirea divizării celulelor. Când medicamentul chimioterapic este administrat pe cale orală sau injectat într-o venă sau muşchi, medicamentul intră în sistemul circulator şi poate ajunge la celulele canceroase de oriunde în corp (chimioterapia sistemică). Când chimioterapia este plasată direct în coloana vertebrală, în un organ sau în o cavitate a corpului, cum ar fi abdomenul, medicamentele afectează în principal celulele canceroase din acele zone (chimioterapie regională). Modul de administrare al chimioterapiei depinde de tipul de cancer şi de stadiul de dezvoltare al cancerului.
Chirurgie:

•  Rezecție locală: o procedură chirurgicală în care tumoarea este tăiată, împreună cu o parte din ţesutul sănătos din jurul anusului. Rezecția locală poate fi utilizată în cazul în care cancerul este mic și nu s-a răspândit. Această procedură poate salva muşchii sfincterului, iar pacientul îşi va putea controla în continuare tranzitul intestinal. Tumorile care se dezvoltă în partea de jos a anusului pot fi adesea îndepărtate cu o rezecție locală.
•  Rezecţia abdomino-perineală: o procedură chirurgicală în care anusul, rectul și o parte din colonul sigmoid sunt eliminaţi printr-o incizie făcută în abdomen. Medicul coase sfârșitul intestinului la o deschidere, numit stomă, realizată pe suprafața abdomenului, astfel încât deșeurile organismului să poată fi colectate într-o pungă de unică folosință din afara corpului. Aceasta se numește o colostomie. Ganglionii limfatici care conțin celule canceroase ar putea fi eliminaţi în cursul acestei operații.
Prezenţa virusului imunodeficienţei umane poate afecta tratamentul cancerului anal.
Terapia pentru cancer poate deteriora în continuare sistemul imunitar deja slăbit al pacienților care au virusul imunodeficienței umane (HIV). Din acest motiv, pacienţii care au cancer anal și HIV sunt, de obicei, trataţi cu doze mai mici de medicamente şi radiaţii decât pacienţii care nu au HIV.
În studiile clinice sunt testate noi tipuri de tratament.

Această secțiune descrie sumar tratamentele care sunt studiate în studiile clinice, dar nu sunt menționate toate tratamentele care sunt studiate.
Radiosensibilatori:

Radiosensibilatori: Medicamente care fac celulele tumorale să fie mai sensibile la radiaţii. Combinând radiațiile cu radiosensibilatorii, se pot ucide mai multe celulele tumorale.
Unii pacienții ar putea lua în considerare să ia parte la un studiu clinic.
Pentru unii pacienți, participarea la un studiu clinic ar putea fi cea mai bună alegere de tratament. Studiile clinice sunt o parte a procesului de cercetare în domeniul cancerului. Studiile clinice sunt făcute pentru a afla dacă noile tratamente pentru cancer sunt sigure şi eficiente sau mai bune decât tratamentul standard.
Multe dintre tratamentele standard pentru cancer de astăzi se bazează pe studiile clinice făcute în trecut. Pacienții care iau parte la un studiu clinic pot primi tratamentul standard sau pot să fie printre primii care primesc un tratament nou.
Pacienții care iau parte la studiile clinice ajută şi la îmbunătățirea modului în care cancerul va fi tratat în viitor. Chiar și atunci când studiile clinice nu duc la noi tratamente eficiente, ele răspund adesea la întrebări importante și ajută cercetarea să meargă mai departe.
Pacienții pot intra în studii clinice înainte, în timpul sau după începerea tratamentului pentru cancer.
Unele studii clinice includ numai pacienți care încă nu au urmat un tratament. Alte studii testează tratamentele pe pacienții care nu s-au făcut mai bine după urmarea unui tratament. De asemenea, există studiile clinice care testează modalități noi de a opri recidivarea cancerului sau care încearcă să reducă efectele secundare ale tratamentului pentru cancer.
Pot fi necesare şi teste care să urmărească evoluţia tratamentului.
Unele teste care au fost efectuate pentru diagnosticarea cancerului sau pentru a afla stadiul în care se află cancerul pot fi repetate. Aceste teste vor fi repetate pentru a vedea cât de bine funcționează tratamentul. Deciziile cu privire la posibilitatea de a continua, de a schimba sau de a întrerupe tratamentul se pot baza pe rezultatele acestor teste. Acest lucru este numit uneori re-stadializare.
Unele teste vor fi făcute în continuare, din când în când, după terminarea tratamentului. Rezultatele acestor teste pot arăta dacă starea dumneavoastră s-a schimbat sau dacă cancerul a recidivat (reapărut). Aceste teste sunt numite teste de control.

 

 

Cancer anal în stadiul 0 (carcinom în situ):
Tratamentul pentru cancerul anal în stadiul 0 este, de obicei, o rezecţie locală.
Cancer anal în stadiul I:
Tratamentul pentru cancerul anal în stadiul I poate include următoarele:
•  Rezecţie locală.
•  Radioterapie externă cu sau fără chimioterapie. În cazul în care mai rămâne cancer după tratament, se poate face o chimioterapie și o radioterapie suplimentară, pentru a evita necesitatea unei colostomii permanente.
•  Radioterapie internă.
•  Rezecţie abdomino-perineală, în cazul în care mai rămâne cancer sau recidivează după tratamentul cu radioterapie și chimioterapie.
•  Radioterapie internă pentru cancerul care rămâne după tratamentul cu radioterapie externă.
Pacienții care au avut un tratament care le-a salvat muşchii sfincterului pot primi examinări suplimentare la fiecare 3 luni pentru primii 2 ani, inclusiv examinări rectale cu endoscopie și biopsie, după cum este necesar.
Cancer anal în stadiul II:
Tratamentul pentru cancerul anal stadiul II poate include următoarele:
•  Rezecţie locală.
•  Radioterapie externă cu chimioterapie. În cazul în care mai rămâne cancer după tratament, se poate face o chimioterapie și o radioterapie suplimentară, pentru a evita necesitatea unei colostomii permanente.
•  Radioterapie internă.
•  Rezecţie abdomino-perineală, în cazul în care mai rămâne cancer sau recidivează după tratamentul cu radioterapie și chimioterapie.
•  Un studiu clinic pentru opţiuni noi de tratament.
Pacienții care au avut un tratament care le-a salvat muşchii sfincterului pot primi examinări suplimentare la fiecare 3 luni pentru primii 2 ani, inclusiv examinări rectale cu endoscopie și biopsie, după cum este necesar.
Cancer anal în stadiul III A:
Tratamentul pentru cancerul anal în stadiul III A poate include următoarele:
•  Radioterapie externă cu chimioterapie: În cazul în care mai rămâne cancer după tratament, se poate face o chimioterapie și o radioterapie suplimentară, pentru a evita necesitatea unei colostomii permanente.
•  Radioterapie internă.
•  Rezecţie abdomino-perineală, în cazul în care mai rămâne cancer sau recidivează după tratamentul cu radioterapie și chimioterapie.
•  Un studiu clinic pentru opţiuni noi de tratament.
Cancer anal în stadiul III B:
Tratamentul pentru cancerul anal în stadiul III B poate include următoarele:
•  Radioterapie externă cu chimioterapie.
•  Rezecție locală sau rezecţie abdomino-perineală, în cazul în care mai rămâne cancer sau recidivează după tratamentul cu chimioterapie şi radioterapie. Ganglionii limfatici pot fi, de asemenea, eliminaţi.
•  Un studiu clinic pentru opţiuni noi de tratament.
Cancer anal în stadiul IV:
Tratamentul pentru cancerul anal în stadiul IV poate include următoarele:
•  Chirurgie ca terapie paliativă pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.
•  Radioterapia ca terapie paliativă.
•  Chimioterapia cu radioterapie ca terapie paliativă.
•  Un studiu clinic pentru opţiuni noi de tratament.

Tratament adjuvant CaliVita recomandat:

Para Protex– 2 tablete de 3x/zi- antiparazitar, antiviral, antiseptic, detoxifiant-sustine sistemul imunitar- 6 saptamani- este recomandata deparazitarea de doua ori pe an- in absenta oricarei afectiui, iar in maladii tratamentul incepe cu deparazitare 6 saptamani, pauza 1 luna si se reia pentru 6 saptamani

Resveratrol Plus– 2 capsule/zi- 2 luni- anticancerigen, antioxidant-opreste dezvoltarea tumorilor, stimuleaza activitatea limfatica, elimina radicalii liberi, ajuta la eliminarea toxicitatii din organism, inclusiv a metalelor grele.

Ocean 21– 2 linguri de 2x/zi-2 luni- mineralizant si vitaminizant, detoxifiant, alcalinizat, sprijina functionarea normala a motilitatii intestinale, prin compozitia in ale vera diminueaza inflamatiile tractului gastro-intestinal; extractul de pau dárco are efect antiparazitar, anticancerigen, utilizat in tratamentul cancerului contribuie eficient la eliminarea tumorilor, furunculelor, abceselor, constructor al sistemului imunitar, un important proliferator celular( fortifica si mareste rezistenta celulelor)

Low deuterium Oxy Crystal– 10 picaturi intr-un pahar cu apa de 3x/zi- concentrat de apa saracita in deuteriu, structurat magnetic, imbogatit cu oxigen stabilizat;apa saracita in deuteriu incetineste procesul de diviziune celulara si reduce diviziunea celulara anormala, detoxifica organismul; oxigenul stabilizat creste aprvizionarea cu oxigen a celulelor, stimuleaza metabolismul, energizeaza corpul, sprijina absorbtia si utilizarea vitaminelor, mineralelor, extractelor de plante.

Liquid Chloraphyll– 1 lingurita/zi- 1 luna, pauza 1 luna si se reia 1 luna- puternic efect detoxifiant la nivel digestiv, alcalinizant, reduce inflamatiile tractului gastrointestinal

Rhodiolin– 3 capsule/zi- nu produce dependenta- combate insomniile, depresia, anxietatea, stresul, creste imunitatea relaxand organismul.

Ceai din nalba-mare– infuzie- antiinflamator si agent curativ al tractului gastro-intestinal, utilizat in tratarea formelor de cancer la nivelul tractului gastrointestinal, bogatin mucilagii captuseste si protejeaza mucoasa de actiunea adversa a radicalilor liberi.

 

Alimentatia alcalina. Hidratare cu apa alcalina.

Cceea ce se mananca, se bea, se inspira sau se pune direct pe piele devine hrana sau otrava pentru noi. Alimentatia traditionale este de cele mai multe ori incorecta, acida prin modul de preparare, prin combinatiile nepotrivite. Consumand fructe, legume, nuci si seminte in stare cruda starea de sanatate este mult influentata in bine. In cancer, afectiuni ale maduvei spinarii sau de natura neurologica trebuie sa aiba o alimentatie predominant cruda. Fructele, sustine dr Robert Morse, sunt cei mai buni agenti de regenerare a tesutului nervos si cerebral de eliminare a cancerului din organism.

Inflamatia inseamna ca organismul a luat foc. Cancerul poate fi comparat cu un incendiu scapat de sub control. La baza acidozei sta inflamatia provocata de ceea ce mancam, bem, inhalam sau aplicam pe piele, de gandurile si sentimentele noastre. Glandele suprarenale utilizeaza colesterolul pentru a produce corticosteroizi.  Daca glandele suprarenale sunt obosite, organismul nu se mai poate apara in lupta cu inflamatia.  In lipsa corticosteroizilor adecvati, apa si electrolitii sunt folositi de organism pentru a rezolva ”incendiul”, insa acestia provoaca edem, umflatura in zona inflamata. In acest fel ficatul va marii productia de colesterol, furnizand organismului compusi antiinflamatori suplimentari. Colesterolul reprezinta unul din principalii compusi ai steroizilor. Organismul incearca sa compenseze aciditatea recurgand la cateva metode cum ar fi: productia de steroizi, placarea cu colesterol, lipide, extractia de calciu si retentia electrolitica sau de lichide. Alimentatia oamenilor in general este acida. alcalinizarea organismului impiedica formarea sau dizolvarea placilor lipidice, dizolvarea calculilor, subtierea sangelui, dizolvarea cheagurilor, regenerare tisulara, imbunatatirea memoriei, insanatosirea celulelor.

Alimente care formeaza mediu alcalin:

Fructe: mere, caise, banane coapte, fructe cu boabe mici, curmale, smochine, stafide, cirese, nuca de cocos proaspata, grepfruit, struguri, lamai, lime, mango, lubenita, pepene galben, nectarine, mandarine, portocale, fructe de pasiflora, papaia, pere, piersici, ananas proaspat, rodii.

Legume: lucerna, midale, anghinare, sparanghel, avocado, muguri de bambus, fasole verde, sfecla,gogosari, broccoli, varza de bruxelles, varza rosie si alba, morcovi, telina, conopida, castane, cicoare, arpagic, conopida, porumb dulce, castravete, papadie, marar, tevie verde, vinete, frunze de cicoare, usturoi, hrean, frunze de conopida, gulie, praz, laptuci, salata verde, bame, masline, ceapa, patrunjel, pastarnac, mazare, dovleac, ridichi, rubarba, varza acra, macris, spanac, germeni, dovlecel, catof dulce, rosii galbene, nap, cartof alb.

Altele: cidru de mere, lapte batut, zer crud, amarah, mei, quinoa, lapte crud, miso( germeni de soia gatiti la abur), melasa, ulei de masline, condimente naturale, iaurt din lapte crud, vin organic, ceai din plante si ceai chinezesc.

Alimente care formeaza mediu acid: bauturi alcoolice, orz, banane verzi, afine, mure, coacaze, paine, prajituri, fursecuri, bomboane, branzeturi, ciocolata si cacao, cafea, cola si bauturi racoritoare, coloranti artificiali, condimente, porumb preparat, amidon de porumb, biscuiti sarati, creme de ou, produse lactate, sosuri de salata, gogosi, albus de ou, arome artificiale, produse din faina, fructe conservate, naut, gelatina, sos de friptur, tarate de grau, mamaliga terci, inghetata, dulceata, gem, linte, maioneza, carne inclusiv peste, moluste, scoici, carne de pasare, preparate cu ovaz, uleiuri procesate, masline in saramura, nuci, paste fainoase, produse de panificatie, piper negru, prune, prune uscate, orez alb si brun, produse din soia, zahar rafinat, topioca, ceai indian, tutun, otet, iaurt.

Sucurile. Robert Morse in SA TRAIM SANATOS FARA TOXINE recomanda consuml zilnic a doua pana la patru pahare de 300g suc din legume si fructe, asociat cu o dieta compusa din produse naturale crude. El afirma ca alimentele cu cel mai ridicat potential de energie electrica si cea mai mare incarcatura nutritiva sunt fructele, legumele, plantele medicinale, algele, nucile si semintele proaspete in stare cruda. In starea de slabiciune sau epuizare, in special la nivelul tractului digestiv sau daca doriti sa va hraniti sanatos, sucurile sunt cele recomandate. Se poate bea sucul din 5-6 morcovi proaspeti- sucul de morcovi este important in tratarea cancerului, leziunilor sau in epuizare.

Sucul de struguri- se prepara folosing inclusiv coditele si semintele- opreste dezvoltarea tumorilor

Sucul de mere- elimina radicalii liberi, intareste organismul, aduce aport de aminoacizi

Sucul din combinatii de legume- purifica sangele si sistemul limfatic- contin clorofila- detoxifiant chimic:

morcovi+sfecla+patrunjel

morcovi+sfecla+spanac

morcovi+muguri de lucerna+ patrunjel

morcovi+ spanac+ telina+ patrunjel

sucuri din varza si crucifere- benefice in tratarea cancerului

Litiaza Biliara Tratament Naturist

Categories: Tags:

 

 

 

 

Litiaza Biliara Tratament Naturist

 

 

 

 

 

 

 

Litiaza Biliara Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

 

Informaţii generale despre litiaza biliara (calculii biliari):

•  Calculii biliari sunt „calculi” care se formează în glandele vezicii biliare sau în tubul biliar.
•  Tipurile comune de calculi biliari sunt: calculii de colesterol şi pigmentari (negru sau maro).
•  Calculii biliari de colesterol apar mai frecvent la câteva grupuri etnice și sunt asociaţi cu sexul feminin, obezitate, sarcină, terapia hormonală orală, pierderea rapidă în greutate, valori ridicate de trigliceride în sânge şi boala Crohn.
•  Calculii biliari cu pigment negru apar atunci când se distrug multe globule roşii, iar calculii biliari cu pigment maroniu apar atunci când există un flux lent și infecții ale bilei.
•  Majoritatea calculilor biliari nu provoacă simptome.
•  Cele mai frecvente simptome ale calculilor biliari sunt colica biliară și colecistita. Calculii biliari nu provoacă intoleranță la alimentele grase, eructații, distensie abdominală sau gaze.
•  Complicațiile ce pot surveni din cauza calculilor biliari includ: colangita, gangrena, icter, pancreatită, sepsie, fistule și ileus.
•  „Nămolul biliar” este asociat cu simptomele și complicațiile calculilor biliari. Cu toate acestea, asemeni calculilor biliari, „nămolul” nu cauzează probleme, de obicei.
•  Cel mai bun test pentru diagnosticarea calculilor biliari este printr-o ecografie transabdominală. Alte teste includ: ecografia endoscopică, rezonanţa magnetică colangio-pancreatografie (MRCP), o scanare HIDA , endoscopie retrogradă colangio-pancreatografie (ERCP), testele de sânge ale ficatului şi pancreasului, drenaj duodenal, o radiografie a colicilor (OCG) și o cholangiogramă intravenoasă (IVC ).
•  Oamenii cu calculii biliari sunt ţinuţi sub observații medicale (fără tratament), iar calculii biliari se elimină prin îndepărtarea vezicii biliare (colecistectomie). Tratamentele folosite mai rar sunt: sfincterotomie şi extragerea calculilor biliari, dizolvare cu medicamente pe cale orală şi litotripsie extra-corporală cu unde de șoc (ESWL).
Prevenirea calculilor biliari de colesterol este posibilă şi cu medicamente orale.
•  Simptomele calculilor biliari ar trebui să dispară după colecistectomie. Dacă nu dispar, este posibil să fi rămas calculi biliari în glandele vezicii biliare, este posibil să existe încă o problemă în glandele biliare sau aveţi disfuncţia sfincterului Oddi.
•  Cercetările actuale şi-au îndreptat atenţia spre descoperirea genelor care sunt responsabile pentru formarea calculilor biliari.

 

 

 

Ce sunt calculii biliari?

Calculii biliari sunt calculi care se formează în fiere (bilă), în vezica biliară. (Vezica biliară este un organ în formă de pară, situat sub ficat, care stochează bila secretată de ficat.)
•  Bila este un lichid apos creat de celulele ficatului şi este importantă pentru digestia alimentelor în intestin, în special pentru digestia grăsimilor.
•  Celulele hepatice secretă bilă în canalele mici din ficat.
•  Bila curge prin aceste canale mici și ajunge în canalele mai mari din ficat (canale biliare intrahepatice).
•  Apoi, bila curge prin canalele biliare intrahepatice din ficat și ajunge în canalele biliare extrahepatice (prima dată în canalele biliare hepatice), apoi în canalul hepatic comun și, în cele din urmă, în canalul biliar comun.
Din canalul biliar comun, există două direcții diferite prin care poate curge bila.
•  Prima direcție este în canalul biliar comun și în intestine, unde bila se amestecă cu alimente și promovează digestia alimentelor.
•  A doua direcție este în canalul cistic și de acolo în vezica biliară.
Odată ajunsă în vezica biliară, bila este concentrată prin eliminarea (absorbția) apei. În timpul mesei, muşchiul care alcătuieşte peretele vezicii biliare se contractă şi strânge bila concentrată din vezica biliară şi o împinge înapoi prin canalul cistic, prin canalul comun și apoi în intestin. (Bila concentrată este mult mai eficientă pentru digestie decât bila neconcentrată, care merge de la ficat direct în intestin.) Contracţia vezicii biliare din timpul mesei permite amestecarea bilei concentrate cu alimentele.
Calculii biliari se formează, de obicei, în vezica biliară. Cu toate acestea, ei se pot forma oriunde există bilă: în canalele intrahepatice, în canalele hepatice, în canalele biliare comune și în canalele chistice.
Calculi biliari se pot deplasa prin bilă. De exemplu, de la vezica biliară în canalul cistic sau în canalul comun.

 

 

 

Care sunt cauzele calculilor biliari?

Calculii biliari apar la aproximativ 20% dintre femeile din SUA, Canada și Europa, dar există o mare variație a prevalenței în rândul grupurilor etnice. De exemplu, calculii biliari apar de aproximativ 2 ori mai des la scandinavi și mexicani-americani. Printre amerindieni, prevalența calculilor biliari ajunge la mai mult de 80%. Aceste diferențe sunt datorate, probabil, factorilor genetici.
Rudele de gradul întâi (părinții, frații și surorile și copiii) ale persoanelor cu calculi biliari au de 1,5 ori mai multe şanse de a avea calculi biliari. Această afirmaţie este sprijinită de studiile pe gemeni care arată că factorii genetici sunt importanţi în a determina cine va avea calculi biliari. În rândul gemenilor care nu sunt identici (care împart doar 50% din gene), în 8% din cazuri, ambii gemeni suferă de calculi biliari. În rândul gemenilor identici (care împart 100% din gene), în 23% din cazuri, ambii gemeni suferă de calculi biliari.

Există mai multe tipuri de calculi biliari și fiecare tip are o altă cauză.
Calculi biliari de colesterol:

Calculii biliari de colesterol sunt formaţi din colesterol şi este cel mai frecvent tip de calculi biliari. Colesterolul este una dintre substanțele pe care celulele hepatice le secretă în bilă. (Secreţia de colesterol în bilă este un mecanism important prin care ficatul elimină excesul de colesterol din organism.)
Pentru ca bila să poată transporta colesterolul, colesterolul trebuie să fie dizolvat în bilă. Dar colesterolul este o grăsime, iar bila este o soluție apoasă. Grăsimile nu se dizolvă în soluții apoase. Pentru a dezvolta colesterolul în bilă, ficatul secretă doi „detergenţi” (acizi biliari şi lecitină) în bilă. Aceşti „detergenţi”, la fel ca detergenții de spălat vase, dizolvă colesterolul gras, astfel încât să poată fi transportat de bilă prin canale. Dacă ficatul secretă prea mult colesterol pentru cantitatea secretă de acizi biliari şi lecitină, o parte din colesterol nu se dizolvă. În mod similar, dacă ficatul nu secretă acizi biliari și lecitină în cantităţi suficiente, o parte din colesterol nu se dizolvă. În ambele cazuri, colesterolul nedizolvat se adună în cocoloaşe de colesterol care cresc în dimensiune și, în cele din urmă, formează calculi biliari.
Există încă două procese care promovează formarea de calculi biliari de colesterol, deși niciunul nu poate forma calculi biliari de colesterol fără ajutor.
Primul este o formațiune anormal de rapidă de particule de colesterol în calculii biliari. Astfel, având aceleași concentrații de colesterol, acizi biliari şi lecitină în bila lor, pacienții cu calculi biliari formează particule de colesterol mult mai rapid decât oamenii fără calculi biliari.
Al doilea proces care promovează formarea şi dezvoltarea calculilor biliari este o reducere a contracției  și a golirii vezicii biliare, ceea ce permite bilei să rămână în vezica biliară mai mult decât ar trebui, aşa că particulele de colesterol au mai mult timp să se formeze și să crească.

 

 

 

Calculii biliari pigmentari:

Calculii biliari pigmentari sunt pe locul doi din punct de vedere a frecvenţei. Deși calculii biliari pigmentari reprezintă doar 15% din cazurile de calculi biliari în rândul persoanele din Europa și America, ei apar mult mai des decât calculii biliari de colesterol în sud-estul Asiei. Există două tipuri de calculi biliari pigmentari: 1) calculi biliari pigmentari negri și 2) calculi biliari pigmentari maronii.
Pigmentul este un produs rezidual format din hemoglobină, componenta globulelor roșii care transportă oxigenul. Hemoglobina din globulele roşii vechi (care sunt distruse) se transformă într-o substanță chimică numită bilirubină și este eliberată în sânge. Bilirubina este eliminată din sânge prin ficat. Ficatul modifică bilirubina şi secretă bilirubină modificată în bilă.

 

Calculi biliari pigmentari negri: Dacă există prea multă bilirubină în bilă, bilirubina se combina cu alte componente în bilă (calciu, spre exemplu) pentru a forma pigment (este numit aşa pentru că are o culoare maronie închisă). Pigmentul se dizolvă slab în bilă și, asemeni colesterolului, se adună și formează particule care cresc în mărime şi formează, în cele din urmă, calculi biliari. Calculii biliari pigmentari care se formează în acest mod sunt numiţi calculi biliari pigmentari negri, deoarece aceştia sunt negri și duri.
Calculi biliari pigmentari maronii: Dacă se reduce contracţia vezicii biliare sau dacă există o obstrucție a fluxului de bilă prin canale, bacteriile pot urca de la duoden în canalele biliare și în vezica biliară. Bacteriile modifică bilirubina din canale și din vezica biliară, iar bilirubina alterată se combină cu calciu pentru a forma pigment. Pigmentul se combină apoi cu grăsimile din bilă (colesterolul şi acizii graşi din lecitină) pentru a forma particule care se dezvoltă în calculi biliari. Acest tip de calculi biliari este numit calcul biliar pigmentar maroniu deoarece este mai mult maro decât negru. De asemenea, este mai moale decât calculii biliari pigmentari negri.

 

 

Alte tipuri de calculi biliari:

Celelalte tipuri de calculi biliari sunt rare. Tipul cel mai interesant de calculi sunt calculii biliari la pacienții care iau antibioticul ceftriaxonă (Rocephin). Ceftriaxona este neobișnuită pentru că este eliminată din organism în bilă în concentrații mari. Aceasta se combină cu calciu în bilă și devine insolubilă. Asemeni colesterolului și pigmentului, ceftriaxonina insolubilă formează particule care se dezvoltă în calculi biliari. Din fericire, marea majoritate a acestor calculi biliari dispare odată ce se întrerupe administrarea antibioticului, dar încă mai pot provoca probleme până când dispar complet. Un alt tip rar de calcul biliar este format din carbonat de calciu.

 

 

 

Care sunt persoanele afectate de calculi biliari?

Nu există nicio relație între colesterolul din sânge și calculii biliari de colesterol. Persoanele cu un nivel ridicat de colesterol în sânge nu au un risc crescut de a dezvolta calculi biliari de colesterol. O concepție greșită este că dieta este responsabilă pentru dezvoltarea calculilor biliari de colesterol.
Factorii de risc pentru dezvoltarea calculilor biliari de colesterol sunt:

1. Sexul. Calcul biliar apar mai frecvent la femei decât la bărbaţi.
2. Vârsta. Prevalența calculilor biliari crește odată cu vârsta.
3. Obezitatea. Persoanele obeze au şanse mai mari de a forma calculi biliari decât oamenii slabi.
4. Sarcina. Sarcina creşte riscul de calculi biliari de colesterol, deoarece, în timpul sarcinii, bila conţine mai mult colesterol, iar vezica biliară nu se contractă normal.
5. Anticoncepţionalele şi terapia cu hormoni. Nivelurile crescute de hormoni imită sarcina.
6. Pierderea rapidă în greutate. Pierderea rapidă în greutate, prin orice mijloace (diete cu puţine calorii sau orice metodă chirurgicală), provoacă apariţia calculilor biliari în peste 50% din cazuri. Majoritatea calculilor biliari vor dispărea după pierderea greutăţii. În plus, până când nu dispar, calculii biliari pot cauza probleme.
7. Boala Crohn. Persoanele cu boala Crohn au mai multe şanse de a dezvolta calculi biliari. Calculii biliari se formează pentru că pacienții cu boala Crohn nu au destul acid biliar pentru a solubiliza colesterolul în bilă. În mod normal, vezica biliară şi acizii biliari care ajung din ficat în intestinul subţire sunt absorbiţi înapoi în organism în faza terminală a bolii Crohn şi sunt secretaţi din nou în bilă de către ficat. Cu alte cuvinte, acizii biliari sunt reciclaţi. În boala Crohn, acizii biliari nu sunt absorbiţi normal, corpul devine sărăcit de acizi biliari, iar bila secretă mai puţini acizii biliari. Ca urmare, nu există o cantitate suficientă de acizi biliari care să dizolve colesterolul din bilă, ceea ce provoacă formarea calculilor biliari.
8. Nivel ridicat de trigliceride în sânge. Calculii biliari apar mai des la persoanele cu niveluri ridicate de trigliceride în sânge.

 

 

Riscul de formare a calculilor biliari pigmentari:

Calculii biliari pigmentari negri se formează ori de câte ori ajunge o cantitate mare de bilirubină la ficat. Acest lucru se întâmplă atunci când sunt distruse multe globule roşii în sânge, ca în cazul siclemiei şi talasemiei. Calculii biliari pigmentari negri apar mult mai des la pacienții cu ciroză hepatică.
Calculii biliari pigmentari maronii se formează atunci când există un flux scăzut de bilă (spre exemplu, când există canale biliare înguste sau obstrucționate).

 

 

Care sunt simptomele calculilor biliari?

Majoritatea persoanelor cu calculi biliari nu au semne sau simptome și nu sunt conștienți că au această afecţiune. (Calculii biliari sunt „tăcuţi”.) Calculii biliari sunt adesea găsiţi după efectuarea unor teste (de exemplu: ultrasunete sau radiografii care examinează abdomenul) menite să caute alte afecţiuni. Cu toate acestea, simptomele pot apărea mai târziu în viață, după mai mulți ani fără simptome. Astfel, pe o perioadă de cinci ani, aproximativ 10% dintre persoanele cu calculi biliari taciţi vor dezvolta simptome. Odată ce apar simptomele, ele vor persista și, de cele mai multe ori, se vor înrăutăți.
Există câteva simptome care sunt puse pe seama calculilor biliari, dar nu aceştia le cauzează. Printre aceste simptome se enumeră:
•  dispepsia (inclusiv balonarea abdominală şi disconfortul după masă);
•  intoleranța la alimente grase;
•  eructațiile;
•  flatulența.
Când apar semnele și simptomele calculilor biliari, acestea apar deoarece calculii biliari obstrucționează canalele biliare.
Cel mai frecvent simptom al calculilor biliari este colica biliară. Colica biliară este un tip foarte specific de durere, care apare ca simptom principal (sau singurul simptom) la 80% dintre persoanele cu calculi biliari care prezintă simptome.
Colicii biliari apar atunci când canalele extrahepatice (conducta hepatică sau canalul biliar comun) sunt blocate brusc de un calcul biliar.
Obstrucţiile care progresează încet (tumorile) nu produc colici biliari. În spatele obstrucţie se acumulează lichid şi se dilată canalele și vezica biliară.
Obstrucția ductului hepatic sau a ductului biliar comun se datorează unei secreții continue de bilă de către ficat.
Obstrucția canalului cistic apare deoarece peretele vezicii biliare secretă lichid în vezica biliară. Această distensie a canalelor sau a vezicii biliare cauzează colici biliari.
Colica biliară ajunge rapid la intensitate maximă şi:

•  Este o durere constantă, nu apare şi dispare, deși poate varia în intensitate în timp ce este prezentă.
•  Aceasta durează între 15 minute şi 4-5 ore. Dacă durerea durează mai mult de 4-5 ore, înseamnă că a apărut o complicaţie – de obicei, s-a dezvoltat o colecistită.
•  Durerea este de obicei severă şi nu se va înrăutăţi dacă vă mişcaţi. De fapt, pacienții cu colică biliară merg sau îşi răsucesc corpul în poziții diferite încercând să găsească o poziție confortabilă.
•  Colica biliară este însoțită adesea de greață.
•  Cel mai frecvent, colica biliară se resimte în partea de sus a abdomenului, chiar sub stern sau pe linia coastelor.
•  Ocazional, durerea poate fi simțită şi la spate, la vârful de jos al scapulei, pe partea dreaptă.
•  În cazuri rare, durerea poate fi simțită sub stern și este confundată cu angina pectorală sau un atac de cord.
•  Un episod de colică biliară dispare treptat, odată ce calculul se mută în canal şi nu mai cauzează o obstrucţie.
Colica biliară este un simptom recurent. Odată ce apare primul episod de durere, există şanse foarte mari să apară şi alte episoade. De asemenea, există un model de recurență pentru fiecare individ. La unele persoane, episoadele tind să rămână frecvente, în timp ce la alte persoane episoadele sunt rare. Majoritatea persoanelor care dezvoltă colica biliară nu dezvoltă colecistită sau alte complicaţii.

 

Tratament si preventie litiaza biliara

Recomandari:

– Limitati consumul de alimente continand grasimi animale ( lapte integral, branza, galbenus, unt, carne rosie grasa, biscuiti si prajituri).

– Reduceti consumul de zahar alb si proteine animale ( mentionez ca pentru inceput ar fi necesar un post= fara proteine animale( 1 luna), apoi introduse treptat sub forma de peste sau ou, lactatele si carnea slaba- ultimele)

– Consumati legume si fructe crude in special sau preparate la cuptor sau fierte, fara prajeli. Sunt recomandate nucile, oleaginoasele, semintele – bogate in acizi grasi esentiali cu rol antiinflamator- impiedica formarea calculilor- vezi articol Stilul de viata alcalin si Combinatii alimentare sanatoase.

– Consumati orez brun, cereale integrale, quinoa.

– Nu sariti peste mese, mancati regulat, mestecati bine, respectati combinatiile alimentare si nu beti apa in timpul mesei. Jumatate de ora inainte si o ora dupa masa, nu se consuma apa. Puteti bea doar ceaiuri calde din plante, naindulcite.

– Beti ceai din seminte de armurariu sau pelin de 3 ori/zi , caldut, infuzie inainte sau dupa masa. Acestea stimuleaza fluxul bilei si protejeaza ficatul de substante nocive.

– Beti in fiecare dimineata sucul de la jumatate de lamaie intr-un pahar cu apa calda, cu aproximativ 1 h inainte de micul dejun. Inainte de a bea apa cu lamaie, luati o lingura cu ulei de masline presat la rece. Stimuleaza fluxul biliar-poate elimina calculii biliari mici.

– Beti sucuri din legume verzi sau mancati salate verzi: spanac, salata verde, leurda, stevie, macris.

– Faceti patruzeci de minute miscare pe zi- previn calculii cu colesterol, sprijina detoxifierea, eliminarea sustantelor toxice din organism, impiedica stagnarea si acidoza in organism

– Alimantele amarui ( cresonul, cicoarea, andivele si anghinarea) si mirodeniile amare ( rozmarinul si turmericul) stimuleaza activitatea bilei.

– Beti 6-8 pahare de apa alcalina procurata de la farmaciile naturiste sau apa filtrata, ionizata, oxigenata ( vezi Aquarion). Apa alcalina dizolva calculii biliari, previne formarea lor si inflamatia in organism.

 

Tratament CaliVita recomandat – 2 luni

Digestive Enzymes– 2 tablete/zi in timpul meselor- stimuleaza descompunerea lipidelor, proteinelor, carbohidratilor- suport pentru digestie la cei care au o alimentatie dezordonata

Super Soya Lecithin– 2 capsule/zi- lecitina este o substanta lipotropa care descompune grasimile, converteste colesterolul si grasimile in substante hidrosolubile usor de eliminat,  normalizeaza functia hepatica, impiedica astfel formarea de calculi si contribuie la distrugerea celor prezenti

Green Care– 3 tablete/zi- prin continutul sau in lucerna detoxifica si alcalinizeaza organismul impiedicand formarea calculilor biliari si aparitia inflamatiei, iar magneziul contriuie la dizolvarea calculilor biliari

Liver Aid– 2 capsule/zi- descompune substantele nocive care intra in organism si detoxifica organismul prin compozitia sa in armurariu; armurariu modifica compozitia bilei, dizolva pietrele existente si impiedica formarea altor calculi; colina si metionina din compozitia sa metabolizeaza colesterolul impiedicand formarea calculilor de colesterol si dizolvarea celor existenti

Liquid C + Bioflavonoids with Rose Hips– 2 lingurite/zi- scade nivelul colesterolului biliar, impiedica formarea calculilor; macesele din compozitia sa contribuie la micsorarea si eliminarea calculilor

 

Fitoterapie:

Plante recomandate la micsorarea depunerilor sau la eliminarea calculilor:

Matase de porumb- infuzie – 2 linguri la cana- se bea cate o lingura la 3 ore

sau

Frunze de menta- infuzie – 1 lingurita la cana- se beau1-2 cani/zi

sau

Turita mare- infuzie- 1 lingura la cana- se beau 2-3 cani/zi

sau

Macese- infuzie- 2 lingurila 1/2 l- cantitatea se bea in cursul unei zile

sau

Radacina de brusture- decoct- 2-4 linguri la 1 litru- cantitatea se bea in cursul unei zile

 

In cazul colicilor hepatobiliare– dureri violente ce apar brusc avand ca si cauza calculoze, dar si tulburari neuro-vegetative (suparari, emotii, oboseala fizica si nervoasa)- se recomanda plante antispastice cu actiune specifica:

Rostopasca- infuzie- 1/2 lingurita la cana- se bea in cursul unei zile cate 1-2 linguri la 3 ore ( se evita supradozarea- poate avea efecte toxice)

sau

Flori de coada soricelului- infuzie- 2 linguri la 1/2 l- cantitate care se bea in cursul unei zile

sau

In colici de natura nervoasa- infuzie din urmatorul amestec- 1 lingura la cana- se beau incet 1-2 cani calde- la nevoie

Flori de levantica- 10g

Flori de coada soricelului- 10g

Frunze de menta- 15g

Talpa gastii- 30g

Sunatoare- 10g

Radacina de valeriana- 20g

Fructe de fenicul- 5g

Sursa- Cu multumiri- Plante medicinale- Izvor de Sanatate- Ovidiu Bujor. Mircea Alexan

 

Tratament homeopat individualizat– adresati-va unui medic homeopat

 

Concluzie preventie si tratament:

Hidratare cu apa alcalina, respectand regulile de baut apa ( nu in timpul mesei, stopati cu jumatate de ora inainte de masa si nu beti o ora dupa)

Alimentatie alcalina, fara prajeli, exces de proteine si grasimi animale, cu multe cruditati si combinatii corecte, mestecat bine, mese regulate

Miscare- 40 minute/zi- pentru drenaj limfatic= detoxifiere

Tratament CaliVita pentru tratare si sustinere

Ceaiuri din plante

Tratament homeopat individualizat