Astm Bronsic Tratament Naturist

 

 

Astm Bronsic Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

VITAMINA C PLUS – 2 TABLETE/ZI- 1 LUNA– puternica actiune antialergica prin activitatea histaminica, sprijina sistemul imunitar, cure periodice celor care traiesc in mediu poluat

MEGA ZINC – 1/2 TABLETA/ZI- 2 SAPTAMANI PE LUNA- 1 LUNA– adjuvant eficient in tratamentul alergiilor,  sprijina functionarea normal a sistemului imunitar, inhiba procesele oxidative nocive prin efectul sau antioxidant, recomandat in cure periodice celor care lucreaza in mediu toxic sau locuiesc in orase poluate

ORGANIC NONI – 2 LINGURI/ZI- 2 LUNI– detoxifica ficatul, stimuleaza functionarea normal a celulelor, actiune antiinflamatoare, adjuvant in tratarea alegiilor, antibacterian, antiviral, antimicrobian

PURE YUCCA – 1 CAPS DE 3 ORI/ZI CU MULTA APA- 1 LA, PAUZA 2 SAPTAMANI SI SE REIA 1 LUNA– saponinele , ingredientele active in forma naturala au actiune similara steroizilor determinand effect antiinflamator, antispasmodic, antioxidant, diuretic. Contribuie efficient in tratarea alergiilor si tuturor manifestarilor de tip alegic: bronchospasm, rinita alergica. Doza recomandata poate fi dublata in formele aggravate.

PARAPROTEX – 1 CAPS DE 3 ORI/ZI- IN TIMPUL MESEI- 2 SAPTAMANI, PAUZA DOUA SAPTAMANI, PAUZA DOUA SAPTAMANI, IAR ADMINISTRARE DOUA SAPTAMANI – 5 CURE– parazitii pot fi cauza manifestarilor de tip alegic. Examenul coproparazitologic nu este concludent de cele mai multe ori. Deparazitarea este recomandata sa se faca cel putin o data/an. Este un excellent antiparazitar, antibacterian, antiviral, antifungic, sprijina sistemul imunitar, detoxifiant.

CALCIUM MAGNEZIUM PLUS  –  1- 2 CAPSULE/ZI-CURE REPETATE DE 1 LUNA CU PAUZA 1 LUNA SI LA NEVOIE- IN CRIZA- eficient in combaterea bronhospasmului din astmul bronsic.

BIOHARMONEX – se lucreaza pe programele IMUNITAR, RELAXARE, DETOXIFIERE, LIMFATIC, MERIDIAN, RESPIRATIE.

 

 

Ce este astmul?

Astmul este o boală cronică care implică inflamaţia plămânilor. Căile respiratorii se inflamează şi restricţionează fluxul de aer din şi înspre plămâni, ceea ce face dificilă respiraţia. Cuvântul Astm vine din limba greaca care inseamna „gâfâind”. Persoanele cu astm gâfâie şi şuieră, deoarece acestea nu primesc suficient aer în plămâni.

 
În mod normal, atunci când respiraţi într-un mediu iritant sau faceţi ceva care vă amplifică nevoia de mai mult aer, cum ar fi exerciţiile, căile respiratorii se relaxează şi se deschid. Dar în cazul astmului, muşchii din căile respiratorii se strâng, iar epiteliul din căile de trecere a aerului se inflamează.
Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copilăriei. Aproximativ jumătate din toate cazurile de astm se dezvolta înaintea vârstei de 10 ani, iar mulţi copii cu astm au, totodată şi alergii.

 
Astmul poate fi alergic sau non-alergic. În astmul alergic, o reacţie alergică la un iritant inhalat – păr de animale, polen, praf – declanşează un atac. Sistemul imunitar intră în acţiune, dar în loc să ajute, aceasta cauzează inflamaţie. Aceasta este cea mai comună formă de astm.

 
Astmul non-alergic nu implică sistemul imunitar. Atacurile pot fi declanşate de stres, anxietate, aerul rece, fum sau un virus. Unele persoane au simptome doar atunci când fac exerciţii, o afecţiune cunoscută sub numele de astmul indus de exerciţii.

 
Deşi este greu de vindecat astmul acesta poate fi controlat. Persoanele cu astm bronşic moderat până la sever ar trebui să folosească medicamentele convenţionale pentru a ajuta la controlul simptomelor. Terapiile complementare şi alternative ajuta, dar nu ar trebui să înlocuiască tratamentul convenţional.

 
Semnele şi Simptomele Astmului

Cele mai multe persoane cu astm pot să nu manifeste niciun simptom o perioadă de timp, apoi au un atac de astm. Unii oameni au dificultăţi de respiraţie cronică care se agravează în timpul unui atac. Atacurile de astm pot dura de la minute la zile şi pot deveni periculoase în cazul în care fluxul de aer către plămâni devine restricţionat sever.

 
Simptomele primare ale astmului bronsic includ:

Scurtarea respiraţiei;
Exacerbarea astmului – de obicei, începe brusc; poate fi mai rău pe timp de noapte sau dimineaţa devreme, poate fi agravată de aerul rece, exerciţiile, şi arsurile la stomac; este domolit, prin utilizarea de bronhodilatatoare (medicamente care deschid căile respiratorii; vezi Îngrijirea Medicală);
Senzaţie de apăsare în piept;
Tuse (uscată sau cu spută) – în varianta tuse-astm, acest lucru poate fi singurul simptom.

 

Dacă aveţi oricare dintre aceste simptome, solicitaţi tratament de urgenţă:

Dificultăţi extreme de respiraţie sau de oprire a respiraţiei;
Culoarea albăstruie a buzelor şi a feţei, numită cianoză;
Anxietate severă;
Puls rapid;
Transpiraţie excesivă;
Scăderea nivelului de conştiinţă, cum ar fi somnolenţă sau confuzie.

 

Astm cauze:

Cel mai probabil astmul este cauzat de mai mulţi factori. Genele joacă un rol important; aveţi mai multe şanse de a dezvolta astm, dacă alte persoane din familia dumneavoastră au astm. Printre cei care sunt predispuşi, expunerea la factorii de mediu, cum ar fi alergenii, substanţe care produc o reacţie alergică sau infecţii, le pot creşte şansa de a dezvolta astm.

 
Factori de risc pentru astm:
Următorii factori pot creşte riscul de a dezvolta astm:

Prezenţa alergiilor;
Antecedente familiale de astm sau alergii;
Expunerea la fumatul pasiv;
Infecţiile tractului respirator superior în copilărie;
Traiul într-un oraş mare;
Sexul (barbat sau femeie) – în rândul copiilor mai mici, astmul se dezvoltă de două ori mai frecvent la băieţi decât la fete, dar după pubertate, poate fi mai frecvent la fete;
Obezitatea;
Refluxul gastroesofagian (arsuri la stomac).

 

 

Declanşările
Astmul copilăriei, în special, poate fi declanşat de aproape toate cauzele care declanşează alergiile, cum ar fi:

-praful, gândacii de bucatarie, părul de animale, mucegaiul de interior şi exterior, polenul;
– poluanţii atmosferici, cum ar fi fumul, parfumurile, particulele diesel, dioxidul de sulf, nivelurile ridicate de ozon, fumul şi vopseaua, produsele de curăţare, şi sobele cu gaz;
– modificările meteo, în special de temperatură (mai ales rece) şi umiditate.

 

 

Alţi factori declanşatori includ:

Activităţi care afectează respiraţia, cum ar fi exerciţiile, râsul, plânsul, strigatul;
Stresul şi anxietatea.

 

Diagnosticarea Astmului

Simptomele de astm pot imita multe alte afecţiuni, iar medicul vă va solicita o descriere detaliată pentru a exclude alte boli. Puteţi face, de asemenea, teste de funcţionare pulmonară pentru a măsura cat de mult aer pot reţine plămânii dumneavoastră şi cât de mult aer expiraţi. Medicul poate utiliza un spirometru pentru a măsura cat de mult aer expiraţi şi cât de repede eliminaţi aerul din plămâni. Alte teste pot include radiografii ale pieptului şi a sinusurilor, teste de sânge, sau teste de alergie.

 
Astmul este clasificat ca fiind:

Intermitent, uşor: prezintă simptome uşoare până la 2 zile pe săptămână şi 2 nopţi pe lună;
Uşor persistent: prezintă simptome mai frecvent de 2 ori pe săptămână, dar nu mai mult de o dată într-o singură zi;
Persistent moderat: prezintă simptome o dată pe zi şi mai mult de o noapte pe săptămână;
Persistentă severă: prezintă simptome pe tot parcursul zilei în majoritatea zilelor şi frecvent pe timpul nopţii.

 

 

Prevenirea Astmului

Deşi puteţi preveni astmul, puteţi lua măsuri pentru a reduce numărul şi frecvenţa atacurilor:

Evitaţi pe cât posibil alergenii şi iritanţii. De exemplu, reduceţi expunerea la acarienii din praf, prin utilizarea huselor speciale pentru saltele şi perne care ţine alergeni afară şi eliminarea covoarelor din dormitoare. Curăţaţi casa în mod frecvent. Purtarea unei măşti în timp ce curăţaţi şi alegerea produselor de curăţare fără chimicale concentrate poate ajuta;
Exerciţiul. Chiar şi persoanele cu astm indus de exerciţii pot să rămână active, iar exerciţiile fizice vă vor ajuta prin consolidarea plămânilor şi ajutându-vă să vă menţineţi o greutate corespunzătoare. Luând măsuri de precauţie atunci când e frig afară – cum ar fi purtarea de mască pentru a încălzi aerul pe care îl „respiraţi – vă poate ajuta să evitaţi simptomele de astm. Discutaţi cu medicul înainte de a începe un regim de exerciţii;
Fiţi atenţi la respiraţia dumneavoastră. Urmăriţi semnele unui atac în desfăşurare, cum ar fi respiraţia şuierătoare. Medicul vă poate da un aparat numit debitmetru de vârf, care pot detecta mici diferenţe în respiraţie, chiar înainte de a le observa, astfel încât să puteţi lua medicamente pentru a evita un atac.

 

Medicul vă va ajuta să ştiţi ce schimbări ar însemna că aveţi nevoie de asistenţă medicală imediat;
Trataţi atacurile rapid. Cu cât trataţi mai rapid un atac, cu atât va fi mai puţin sever şi cu atât mai puţină nevoie veţi avea de medicamente;
Dacă aveţi alergii, imunoterapia („vaccinuri antialergice”) poate reduce numărul atacurilor de astm şi intensitatea lor şi reduce cantitatea de medicamente de care aveţi nevoie. Imunoterapia include injecţii regulate ale substanţei la care sunteţi alergică, fiecare doză conţine o cantitate ceva mai mare.

 

Imunoterapia sublinguală oferă alergenul sub formă picături administrate sub limbă. În timp sistemul imunitar recunoaşte alergenul şi nu mai reacţionează la el. Discutaţi cu medicul dacă imunoterapia este potrivită pentru dumneavoastră.