Cancer Esofagian Tratament Naturist

 

 

 

Cancer Esofagian Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

C Plus- complex de vitamina C – cu o ora inainte de masa- se incepe cu 1 tableta/zi- 1 saptamana si se creste saptamanal cu cate o tableta pana la 10 tablete/zi- se mentine 2 saptamani cu 10 tablete/zi si se scade cate 1 tableta/saptamana. Daca apare disconfort epigastric sau diaree, scadeti doza si mentineti un timp, apoi reluati. Vitamina C are efect antioxidant, antibacterian, antivirusal, impiedica dezvoltarea tumorilor si distruge celulele canceroase. Tratamentul cu vitamina C se efectueaza in afara curelor de chimioterapie. Se recomanda sa se respecte ora dinainte de masa si in timpul curei cu vit C sa se scada la minim consumul de grasimi.

Omega 3 concentrate – 3 capsule/zi- la 1ora si 30 minute dupa masa-2 luni- cura se efectueaza dupa cura cu vitamina C- grasimule Omega 3 sunt singurele recomandate in cancer. Acizii grasi polinesaturati Omega 3 ajuta la distrugerea celulelor canceroase si impiedica aparitia si dezvoltarea tumorilor.

ParaProtex – 3 tablete/zi- 6 saptamani- pauza 2 saptamani si se reia pentru 3 saptamani- parazitii sunt cunoscuti ca fiind implicati in formarea cancerului. ParaProtex are rol- antiparazitar, antiviral, detoxifiant, protejeaza ficatul impotriva substantelor toxice ( smirna din compozitia sa), puternic antioxidant( cuisoarele), antibiotic( usturoiul), stimulent al imunitatii. Cura se face in afara curelor de radio si chimioterapie pentru cei care efectueaza.

Ocean 21 – 2 linguri de 2x/zi-1 luna- sustine functia ficatului, detoxifica, aduce un aport de vitamine si minerale, aminoacizi si enzime, are efect anticancerigen ( extract de sfecla rosie, suc concentrat de merisor, extract de morcovi, extract de pau d”arco, extract de alge marine), alcalinizeaza impiedicand inflamatiile. Dupa Ocean 21 poate fi utilizat Liquid Chlorophyll.

Liquid Chlorophyll – 1 lingurita/zi- 2 luni-pauza 1 luna si se reia- alcalinizeaza organismul impiedicand dezvoltarea tumorala, distrugerea celulelor tumorale, aparitia inflamatiilor; effect detoxifiant si usor diuretic; elimina toxinele, neutralizeaza acizii, stimulant pentru digestie; reduce efectele adverse ale medicatiei alopate; reduce efectele adverse ale chimio si radioterapiei

OxyMax – picaturi de oxygen – oxigenarea insuficienta favorizeaza dezvoltarea tumorilor-20 picaturi de oxigenin aproximativ 25o ml apa de lichid si se bea de 3x/zi-1 luna-pauza 1 luna si se reia- cresc rezerva de oxygen a organismului, imbunatatesc metabolismul, stimuleaza absorbtia vitaminelor, mineralelor aminoacizilor si substantelor din plante

Resveratrol Plus  2 capsule/zi- 2 luni- pauza 1 luna si se reia- antitumoral, sprijina sistemul circulator, intensifica metabolismul, antioxidant natural, creste rezistenta organismului prin cresterea imunitatii.

Alte produse recomandate:

Noni sirop  2 linguri/zi- 3 luni-pauza 1 luna si se reia- actiune anticancerigena, incetineste dezvoltarea tumorilor, restabileste activitatea celulelor disfunctionale prin compozitia sa, actiune antidepresiva, antialergica, antiinfectioasa, usor analgesic ( antidurere)

Rhodiolin – 3 capsule/zi- antidepresiv, antistress, reduce insomniile, oboseala, relaxeaza organismul, creste imunitatea prin inducerea linistii si starii de bine, nu da dependenta putand fi folosit timp indelungat.

Tratamentul se efectueaza in cure cu pauzele recomandate.

 

 

Informaţii generale despre cancerul esofagian

•  Deşi cauza exactă a cancerului esofagian nu este cunoscută, factorii de risc au fost identificaţi.
•  Riscul de cancer esofagian este crescut de iritarea prelungită a esofagului, datorată de: fumat, consumul de băuturi spirtoase şi de esofagul Barrett.
•  Cancerul esofagian poate fi diagnosticat printr-o radiografie cu bariu a esofagului și poate fi confirmat prin endoscopie cu o biopsie a ţesutului canceros.
•  Cancerul esofagian poate provoca dificultăți și dureri la înghiţirea alimentelor solide.
•  Tratamentul cancerului esofagian depinde de mărimea cancerului, de locul în care se află cancerul, de gradul de răspândire al cancerului, precum și de vârsta și sănătatea pacientului.

 

 

Ce este esofagul?

Esofagul este în piept. Are în jur de 10 centimetri în lungime.
Acest organ face parte din tractul digestiv. Alimentele ajung din gură în stomac prin esofag.
Esofagul este un tub muscular. Peretele esofagului are mai multe straturi:
•  stratul interior sau căptușeala (mucoasa): mucoasa esofagului este umedă, pentru ca alimentele să poate ajunge în stomac.
•  submucoasa: Glandele din acest strat fac mucusul. Mucusul menține esofagul umed.
•  stratul de muşchi: muşchii împing alimentele până la stomac.
•  stratul exterior: Stratul exterior acoperă esofagul.

 

 

Celulele canceroase

Cancerul începe în celule, în pietrele de temelie care alcătuiesc țesuturile. Țesuturile alcătuiesc organele corpului.
Celulele normale cresc şi se divid pentru a forma celule noi, când organismul are nevoie de ele. Atunci când celulele normale îmbătrânesc sau se deteriorează, ele mor, iar celulele noi le iau locul.

Uneori, acest proces nu merge bine. Se formează celule noi atunci când organismul nu are nevoie de ele, iar celulele bătrâne sau deteriorate nu mor așa cum ar trebui. Acumularea de celule crează de multe ori o masă de ţesut numit o creștere sau tumoare.

Creșterile din peretele esofagului pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase). Peretele interior neted poate avea o zonă anormal de dură, o zonă cu umflături mici sau o tumoare.

 

 

Creşterile benigne nu sunt la fel de dăunătoare ca și tumorile maligne:

•  Creşterile benigne:

– sunt rareori o amenințare pentru viață
– pot fi înlăturate și, probabil, nu vor crește din nou
– nu invadează ţesuturile din jurul lor
– nu se răspândesc în alte părţi ale corpului

•  tumorile maligne:

– uneori pot fi o amenințare pentru viaţă
– pot fi eliminate, dar pot crește din nou
– pot invada și distruge țesuturile din jur și organele
– se pot răspândi în alte părţi ale corpului

 

Cancerul esofagian începe în celulele din stratul interior al esofagului. În timp, cancerul poate invada țesuturile mai profunde din esofag și țesuturile din apropiere.

 

Celulele canceroase se pot răspândi prin desprinderea de tumoarea inițială. Ele pot intra în vasele de sânge sau în vase limfatice, care se răspândesc în toate țesuturile organismului. Celulele canceroase se pot ataşa de alte ţesuturi şi pot creşte pentru a forma noi tumori care pot afecta aceste ţesuturi. Răspândirea celulelor canceroase se numeşte metastază.

 

 

Tipuri de cancer esofagian

Există două tipuri principale de cancer esofagian. Ambele tipuri sunt diagnosticate şi tratate în moduri similare.

Cele mai comune tipuri de cancer esofagian sunt denumite după modul în care celulele canceroase arată sub microscop. Ambele tipuri încep în celulele din căptuşeala interioară a esofagului:

•  Adenocarcinom esofagian: acest tip este găsit, de obicei, în partea de jos a esofagului, în apropierea stomacului. În Statele Unite, adenocarcinomul este cel mai frecvent tip de cancer esofagian. Numărul de cazuri este în creștere din 1970.

•  Carcinom esofagian cu celule scuamoase: Acest tip este găsit, de obicei, în partea superioară a esofagului şi este din ce în ce mai puțin frecvent în rândul americanilor. În lume, totuşi, carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent tip.

 

 

Factorii de risc cancer esofagian:

Atunci când primim un diagnostic de cancer, este firesc să ne întrebăm ce ar fi putut cauza boala. Medicii pot explica rareori de ce o persoană dezvoltă cancer esofagian şi altă persoană nu. Cu toate acestea, știm că persoanele cu factori de risc au mai multe şanse decât altele de a dezvolta cancer esofagian. Un factor de risc este ceva ce poate crește șansele de a dezvolta o boală.

 

 

Studiile au descoperit următorii factori de risc pentru cancerul esofagian:

•  Vârsta de peste 65 de ani: Vârsta este principalul factor de risc pentru cancerul esofagian. Șansa de a dezvolta această boală crește pe măsură ce îmbătrâniţi. În Statele Unite, cei mai mulți oameni au 65 de ani sau sunt mai în vârstă atunci când sunt diagnosticaţi cu cancer esofagian.
•  Genul masculin: În Statele Unite, bărbaţii sunt de peste trei ori mai predispuşi decât femeile la cancer esofagian.
•  Fumatul: Oamenii care fumează sunt mai predispuşi decât persoanele care nu fumează la cancer esofagian.
•  Consumul exagerat de alcool: Persoanele care beau mai mult de 3 băuturi alcoolice în fiecare zi au mult mai multe şanse decât cei care nu beau să dezvolte carcinom esofagian cu celule scuamoase. Băutorii înrăiţi care fumează au un risc şi mai mare de cancer decât consumatorii de băuturi spirtoase care nu fumează. Cu alte cuvinte, acești doi factori acționează împreună pentru a crește riscul şi mai mult.
•  Dieta: Studiile sugerează că o dietă care este săracă în fructe şi legume poate crește riscul de cancer esofagian. Cu toate acestea, rezultatele studiilor asupra dietei nu au fost tot timpul de acord și sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege mai bine modul în care dieta afectează riscul de a dezvolta cancer esofagian.
•  Obezitatea: Obezitatea creşte riscul de adenocarcinom esofagian.
•  Refluxul de acid: Refluxul de acid este refluxul anormal de acid gastric în esofag. Refluxul este foarte frecvent. Un simptom de reflux sunt arsurile la stomac, dar unii oameni nu au simptome. Acidul din stomac poate deteriora țesutul esofagului. După mulți ani de reflux, aceste leziuni ale ţesuturilor pot duce la adenocarcinom esofagian, la unele persoane.
•  Esofagul Barrett: Refluxul de acid poate deteriora esofagul și, în timp, provoacă o afecțiune cunoscută sub numele de esofagul Barrett. Celulele din partea de jos a esofagului sunt anormale. Cei mai mulți oameni care au esofagul Barrett nu ştiu acest lucru. Prezența esofagului Barrett crește riscul de adenocarcinom esofagian. Este un factor de risc mai mare decât reflux de acid. Cercetătorii continuă să studieze aceşti factori de risc.
Dacă aveţi un factor de risc nu înseamnă că veţi dezvolta cancer esofagian. Majoritatea persoanelor care au factori de risc nu dezvoltă niciodată cancer esofagian.

 

 

Cancer esofagian simptome:

Cancerul esofagian nu poate provoca simptome în stadiul timpuriu. Pe măsură ce cancerul creşte, cele mai frecvente simptome sunt:

•  Alimentele se blochează în esofag și pot veni înapoi
•  Durere la înghițire
•  Durere în piept sau de spate
•  Scădere în greutate
•  Arsuri la stomac
•  O voce răgușită sau tuse care nu dispare după 2 săptămâni

Aceste simptome pot fi cauzate de cancerul esofagian sau de alte probleme de sănătate. Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru a vă diagnostica și trata problemele cât mai curând posibil.

 

 

Cancer Esofagian diagnostic:

Dacă aveți un simptom care sugerează cancer esofagian, medicul dumneavoastră trebuie să afle dacă este într-adevăr cauzat de cancer sau de alte cauze. Medicul va face o examinare fiziologică și vă va pune întrebări în legătură cu istoricul medical al dvs. şi al familiei dvs.

 

Este posibil să se facă şi analize de sânge. De asemenea, vi se poate face şi:

•  Test cu bariu: După ce beţi o soluţie de bariu, vi se va face o radiografie a esofagului și a stomacului. Soluția cu bariu face esofagul să apară mai clar pe radiografii.
•  Endoscopie: Medicul foloseşte un tub subţire şi luminat (endoscop), să se uite în esofag. Medicul amorțește gâtul cu un spray anestezic și este posibil să primiți şi medicamente pentru a vă ajuta să vă relaxați. Tubul este trecut prin gură sau nas până la esofag.
•  Biopsie: De obicei, cancerul începe în stratul interior al esofagului. Medicul foloseşte un endoscop pentru a preleva o mostră de ţesut din esofag. Un patolog verifică ţesutul sub un microscop pentru celule canceroase. Biopsia este singura modalitate sigură de a ști dacă sunt prezente celule canceroase.

 

Înainte de biopsie puteţi să-i adresaţi medicului următoarele întrebări:

•  Unde va avea loc procedura? Va trebui să mă duc la spital?
•  Cât timp va dura? Voi fi treaz?
•  Mă va durea? Voi primi un anestezic?
•  Care sunt riscurile? Care sunt șansele de infecție sau sângerare după aceea?
•  Cum mă pregătesc pentru procedură?
•  Cât timp îmi va lua ca să mă recuperez?
•  Cât de curând voi ști rezultatele? Voi primi o copie a raportului de patologie?
•  Dacă am cancer, cine va vorbi cu mine despre următorii pași? Când?

 

Stadiul

Dacă biopsia arată că aveți cancer, medicul dumneavoastră trebuie să afle stadiul bolii pentru a vă ajuta să alegeți cel mai bun tratament.

Stadiul cancerului este necesar pentru a afla următoarele:

•  cât de profund a invadat cancerul pereţii esofagului
•  dacă cancerul invadează ţesuturile din jur
•  dacă cancerul s-a răspândit și, dacă da, în ce părți ale corpului

Atunci când cancerul esofagian se răspândeşte, este adesea găsit în ganglionii limfatici din apropiere. Dacă cancerul a ajuns la aceste noduri, este posibil să se fi extins şi la alţi ganglioni limfatici, la oase sau la alte organe. De asemenea, cancerul esofagian se poate răspândi la ficat și la plămâni.

Medicul dumneavoastră va putea efectua următoarele teste:

•  Endoscopie cu ultrasunete: Medicul trece un tub subţire şi luminat (endoscop) prin gât, care a fost amorţit cu anestezic. O sondă de la capătul tubului transmite unde de sunet pe care nu le puteți auzi. Undele ricoşează din țesuturile din esofag și din organele din apropiere. Un computer creează o imagine a ecourilor. Imaginea poate arăta cât de profund a invadat cancerul peretele esofagului. Medicul poate folosi un ac pentru a lua mostre de ţesut din ganglionii limfatici.
•  Scanare CT: Un aparat cu raze X, conectat la un calculator, face o serie de imagini detaliate ale pieptului şi abdomenului. Medicii folosesc scanarea CT pentru a căuta urme de cancer esofagian, care s-a extins la ganglionii limfatici și în alte zone. Vi se poate da un material de contrast pe cale orală sau printr-o injecție într-un vas de sânge. Materialul de contrast face zonele anormale mai vizibile.
•  RMN: Un magnet puternic, conectat la un calculator, este folosit pentru a face imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului. Un RMN poate arăta dacă cancerul s-a extins la ganglionii limfatici sau în alte zone. Uneori materialul de contrast se injectează într-un vas de sânge. Materialul de contrast face zonele anormale să apară mai clar în imagine.
•  Scanare PET: Veți primi o injecție cu o cantitate mică de zahăr radioactiv. Zahărul radioactiv emite semnale pe care scanerul PET le preia. Scanerul PET face o imagine a locurilor din corpul dumneavoastră în care este dus zahărul. Celulele canceroase apar mai luminoase în imagine, deoarece acestea asimilează zahărul mai repede decât celulele normale. O scanare PET arată locurile în care cancerul esofagian s-a răspândit.
•  Scanarea oaselor: Vi se va face o injecție cu o cantitate mică de substanţă radioactivă. Ea va călători prin sânge şi se va colecta în oase. Un aparat numit scaner detectează și măsoară radiațiile. Scanerul face poze ale oaselor. Imaginile pot arăta dacă cancerul s-a extins la oase.
•  Laparoscopie: După ce aţi fost anesteziat, chirurgul va face incizii mici în abdomen. Chirurgul introduce un tub subţire şi luminat (laparoscop) în abdomen şi prelevează mostre de ganglioni limfatici sau de alte țesuturi pentru a verifica dacă există celule canceroase.
Uneori, stadiul nu se află decât după o intervenție chirurgicală pentru a elimina cancerul și ganglionii limfatici din apropiere.

Când cancerul se răspândeşte de la locul său de origine în altă parte a corpului, tumoarea nouă are același tip de celule anormale și același nume ca tumoarea primară. De exemplu, dacă cancerul esofagian se extinde la ficat, celulele canceroase din ficat sunt, de fapt, celule canceroase esofagiene. Boala este cancer metastatic esofagian, nu cancer la ficat. Din acest motiv, este tratată ca un cancer esofagian, nu ca un cancer la ficat. Medicii numesc noua tumoare boală „la distanţă” sau boală metastatică.

 

Acestea sunt stadiile de cancer esofagian:

•  Stadiul 0: celulele anormale se găsesc doar în stratul interior al esofagului. Se numește carcinom în situ.

•  Stadiul I: cancerul a trecut prin stratul interior şi a ajuns la submucoasă.

•  Stadiul II este unul dintre următoarele:

– cancerul a trecut prin stratul interior şi a ajuns la submucoasă, iar celulele canceroase s-au extins la ganglionii limfatici.
– cancerul a invadat stratul muscular. Celulele canceroase pot fi găsite în ganglionii limfatici.
– cancerul a crescut prin stratul exterior al esofagului.

•  Stadiul III este unul dintre următoarele:

– cancerul a crescut prin stratul exterior, iar celulele canceroase s-au extins la ganglionii limfatici.
– cancerul a invadat structurile din apropiere, cum ar fi căile respiratorii. Este posibil ca celulele canceroase să se fi extins la ganglionii limfatici.

•  Stadiul IV: celulele canceroase s-au răspândit în organele îndepărtate; la ficat, spre exemplu.

 

 

Radioterapia

Radioterapia foloseşte raze de energie înaltă pentru a distruge celulele canceroase. Aceasta afectează numai celulele din zona tratată.
Radioterapia poate fi utilizată înainte sau după o intervenție chirurgicală sau poate fi folosită în loc de chirurgie. Radioterapia este efectuată, de obicei, cu chimioterapie pentru a trata cancerul esofagian.

 

 

Medicii folosesc două tipuri de radioterapie pentru tratarea cancerului esofagian. Unii oameni primesc ambele tipuri:

•  Radioterapie externă: radiațiile provin dintr-o maşinărie mare din afara corpului. Maşinăria îndreaptă radiaţiile înspre cancer. Puteți merge la un spital sau la o clinică pentru tratament. Tratamentele sunt, de obicei, 5 zile pe săptămână, timp de mai multe săptămâni.

•  Radioterapia internă (brahiterapie): Medicul vă amorțește gâtul cu un spray anestezic și vă oferă medicamente pentru a vă ajuta să vă relaxați. Medicul introduce un tub prin esofag. Tubul emite radiaţii. Odată ce tubul este scos, nu mai rămâne radioactivitate în corpul dumneavoastră. De obicei, se face doar un singur tratament.

Efectele adverse depind în principal de doza și de tipul de radiații. Radioterapia externă la piept și abdomen poate provoca o durere în gât, dureri asemănătoare cu arsurile la stomac sau dureri în stomac sau intestin. Este posibil să aveți greață și diaree. Echipa de medici vă poate da medicamente pentru a preveni sau controla aceste probleme.

De asemenea, pielea din zona tratată poate deveni roşie, uscată și sensibilă. Se poate pierde părul din zona tratată. Un efect secundar mult mai puţin frecvent al radioterapiei, care vizează pieptul, este un pericol pentru plămâni, inimă sau măduva spinării.

Cel mai probabil, veţi fi foarte obosit în timpul radioterapiei, mai ales în primele săptămâni după radioterapie externă. De asemenea, este posibil să vă simţiţi foarte obosit timp de câteva săptămâni după încheierea terapiei cu radiaţii. Odihna este importantă, dar, de obicei, medicii le recomandă pacienților să încerce să rămână pe cât pot ei de activi.

Radioterapia poate duce la probleme cu înghițirea. De exemplu, radioterapia poate afecta esofagul și vă va fi dificil să înghiţiţi sau radiațiile pot pot cauza îngustarea esofagului. Înainte de radioterapie, se poate introduce un tub de plastic în esofag pentru a-l ţine deschis.

 

 

Chimioterapia

Cele mai multe persoane cu cancer esofagian sunt supuşi la chimioterapie. Chimioterapia foloseşte medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Medicamentele pentru cancer esofagian sunt date, de obicei, printr-o venă (intravenos). Tratamentul îl puteţi primi într-o clinică, la cabinetul medicului sau la domiciliu. Unii oameni trebuie să rămână în spital pentru tratament.

Chimioterapia este administrată, de obicei, în cicluri. Fiecare ciclu are o perioadă de tratament urmată de o perioadă de repaus.

Efectele secundare depind în principal de medicamentele date şi de doză. Chimioterapia ucide celulele canceroase cu creștere rapidă, dar medicamentele pot afecta şi celulele normale care se divid rapid:

•  Celulele sanguine: Când chimioterapia scade nivelurile de celule sanguine sănătoase, veţi fi predispuşi la infecții, vânătăi sau sângerări şi vă veţi simţi foarte slăbiţi și obosiţi. Echipa de medici va verifica nivelul de celule sanguine. Dacă nivelul este scăzut, echipa de medici poate opri chimioterapia pentru o perioadă de timp sau poate reduce doza de medicamente. De asemenea, există medicamente care vă pot ajuta organismul să producă celule sanguine noi.

•  Celulele din rădăcina părului: Chimioterapia poate provoca pierderea părului. Dacă vă pierdeți părul, acesta va creşte la loc, dar se poate schimba în culoare și textură.

•  Celule care alcătuiesc tractul digestiv: Chimioterapia poate provoca lipsa poftei de mâncare, greaţă şi vărsături, diaree sau răni la gură şi buze. Echipa de medici vă poate oferi medicamente și vă poate sugera alte modalități de tratare a acestor probleme.

Alte reacții adverse posibile includ o erupție pe piele, dureri articulare, senzație de furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor, probleme de auz sau picioare umflate. Echipa medicală vă poate sugera moduri de a controla multe din aceste probleme. Cele mai multe dispar atunci când tratamentul se termină.

 

 

Tristețe și alte sentimente

Este normal să vă simţiţi trist, să aveţi anxietate sau să fiţi confuz după un diagnostic al unei boli grave. Unii oameni consideră că este util să vorbească despre sentimentele lor.

 

 

Nutriție

Este important să vă satisfaceţi nevoile de nutriție înainte, în timpul și după tratamentul cancerului. Aveţi nevoie de o cantitate adecvată de calorii, proteine, vitamine şi minerale. O nutriție adecvată vă poate ajuta să vă simţiţi mai bine şi să aveţi mai multă energie.
Cu toate acestea, atunci când aveți cancer esofagian, vă va fi greu să mâncaţi din mai multe motive. Vă puteţi simţi inconfortabil sau obosit și este posibil să nu aveţi poftă de mâncare. De asemenea, cancerul vă poate îngreuna înghiţirea alimentelor. Dacă sunteţi supus la chimioterapie, este posibil să simţiţi ca alimentele nu mai au acelaşi gust ca înainte. Este posibil ca tratamentul să cauzeze efecte adverse, cum ar fi: lipsa poftei de mâncare, greaţă, vărsături sau diaree.
Dacă apar probleme cu mâncatul, există o serie de moduri prin care vă puteţi satisface nevoile de alimentaţie.Un dietetician înregistrat vă poate ajuta să obţineţi suficiente calorii, proteine, vitamine şi minerale:

•  Un dietetician poate sugera o schimbare în tipurile de alimente pe care le mâncaţi. Uneori, schimbarea texturii, fibrelor și a conținutului de grăsime al alimentelor poate reduce disconfortul. Un dietetician poate sugera şi o schimbare în mărimea porţiei şi a orelor de servit masa.

•  Un dietetician poate recomanda mese lichide, cum ar fi băuturi nutriționale în conserve sau shake-uri.

•  Dacă vă este greu să înghiţiţi, dieteticianul și medicul dumneavoastră vă pot recomanda să primiți elementele nutritive printr-un tub.

•  Uneori, hrana este oferită direct în fluxul sanguin prin nutriție intravenoasă.