Cancer Laringian Tratament Naturist

 

 

 

Cancer Laringian Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

Tratament adjuvant CaliVita recomandat este:

  • Liquid Chlorophyll – 1 lingurita/zi- 2 luni-pauza 1 luna si se reia- alcalinizeaza organismul impiedicand dezvoltarea tumorala, distrugerea celulelor tumorale, aparitia inflamatiilor; effect detoxifiant si usor diuretic; elimina toxinele, neutralizeaza acizii, stimulant pentru digestie; reduce efectele adverse ale medicatiei alopate; reduce efectele adverse ale chimio si radioterapiei
  • OxyMax – picaturi de oxygen – oxigenarea insuficienta favorizeaza dezvoltarea tumorilor-20 picaturi de oxigenin aproximativ 25o ml apa de lichid si se bea de 3x/zi-1 luna-pauza 1 luna si se reia- cresc rezerva de oxygen a organismului, imbunatatesc metabolismul, stimuleaza absorbtia vitaminelor, mineralelor aminoacizilor si substantelor din plante
  • Noni sirop – 2 linguri/zi- 3 luni-pauza 1 luna si se reia- actiune anticancerigena, incetineste dezvoltarea tumorilor, restabileste activitatea celulelor disfunctionale prin compozitia sa, actiune antidepresiva, antialergica, antiinfectioasa, usor analgesic ( antidurere)
  • Resveratrol Plus – 2 capsule/zi- 2 luni- pauza 1 luna si se reia- antitumoral, sprijina sistemul circulator, intensifica metabolismul, antioxidant natural, creste rezistenta organismului prin cresterea imunitatii.
  • Rhodiolin – 3 capsule/zi- antidepresiv, antistress, reduce insomniile, oboseala, relaxeaza organismul, creste imunitatea prin inducerea linistii si starii de bine, nu da dependenta putand fi folosit timp indelungat.

Alte recomandari:

1 Tratament homeopat individualizat.

2 Alimentatie alcalina- vezi articol Stilul de viata alcalin– recomand cura cu sucuri pregatite proaspete din legume /fructe pentru o perioada lunga de timp si post de proteina animala.

3 Hidratare cu apa alcalina- vezi filtru de apa Aquarion si articole sectiune Apa

 

 

Informaţii despre cancer laringian:

•  Laringele este „cutia vocală”, situată în partea de sus a traheei.
•  Cancerul de laringe apare cel mai frecvent la persoanele cu vârsta de peste 55 de ani.
•  Persoanele care se opresc din fumat îşi pot reduce riscul de cancer de laringe.
•  Răgușeala nedureroasă poate fi un simptom de cancer de laringe.
•  Laringele poate fi examinat cu un tub numit laringoscop.
•  Tratamentul cancerului de laringe depinde de locul în care se află tumoarea și de mărimea acesteia, precum și de vârsta și sănătatea pacientului.
•  Cancerul de laringe este tratat, de obicei, cu radioterapie sau chirurgie. Chimioterapia poate fi folosită şi pentru cancerul care s-a răspândit.

 

 

Ce este laringele?

Laringele este un organ din gât, situat în partea din față a gâtului.
Acest organ are aproximativ 2 inchi (5 cm) în lățime, adică este de dimensiunea unei limete.
Laringele este numit şi cutia vocală. Acesta are două straturi de muşchi, care formează corzile vocale. Cartilajul din partea din față a laringelui este numit mărul lui Adam.

Laringele are trei părți principale:

•  Partea de sus: partea de sus a laringelui este supraglotica.
•  Partea de mijloc: partea din mijloc este glota. Corzile vocale sunt în această parte.
•  Partea de jos: partea de jos este subglotica. Se conectează la trahee.
Laringele se deschide şi se închide pentru a vă permite să respiraţi, vorbiţi sau să înghițiți:
•  Respiraţia: Când vă țineți respirația, corzile vocale sunt închise. Atunci când expiraţi sau inspiraţi, corzile vocale se relaxează și se deschid.
•  Vorbirea: Laringele produce sunetul vocii dvs. Când vorbiţi, corzile vocale se încordă şi se aproprie una de alta. Aerul din plămâni este împins printre corzi și le face să vibreze. Vibrațiile produc un sunet. Limba, buzele şi dinții transformă acest sunet în cuvinte.
•  Înghițirea: Laringe dvs. vă protejează plămânii de alimente şi lichide. Când înghiți, un lambou, numit epiglotă, acoperă deschiderea laringelui pentru a împiedica alimentele și lichidele să intre în plămâni.

 

 

Celulele canceroase

Cancerul începe în celule, pietrele de temelie care alcătuiesc țesuturile. Țesuturile alcătuiesc laringele și celelalte organe ale corpului.

Celulele normale cresc şi se divid pentru a forma celule noi, pe măsură ce organismul are nevoie de ele. Atunci când celulele normale îmbătrânesc sau se deteriorează, ele mor, iar celulele noi le iau locul.

Uneori, acest proces nu funcţionează corespunzător. Se formează celule noi atunci când organismul nu are nevoie de ele, iar celulele vechi sau deteriorate nu mor așa cum ar trebui. Acumularea de celule suplimentare produce o masă de ţesut numită o creștere sau tumoare.
Tumorile din laringe pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase). Tumorile benigne nu sunt la fel de dăunătoare ca și tumorile maligne:

•  Tumorile benigne (cum ar fi polipi sau noduli):
o nu vă pun viaţa în pericol, de obicei
o pot fi tratate sau eliminate și, de obicei, nu cresc la loc
o nu invadează ţesuturile din jurul lor
o nu se răspândesc în alte părţi ale corpului

•  Tumorile maligne:
o vă pun viaţa în pericol
o de obicei, pot fi tratate sau eliminate, dar pot crește din nou
o pot invada și distruge țesuturile și organele din jur
o se pot răspândi în alte părţi ale corpului

Celulele canceroase ale laringelui se pot răspândi prin desprinderea de tumoarea din laringe. Ele se pot răspândi prin vasele limfatice la ganglionii limfatici din apropiere şi prin vasele de sânge la plămâni, oase sau ficat. După răspândire, celulele canceroase ale laringelui se pot atașa de alte țesuturi și pot să crească pentru a forma tumori noi, care pot afecta aceste ţesuturi.

 

 

Factori de risc cancer laringian:

Atunci când primim un diagnostic de cancer de laringe, este firesc să ne întrebăm ce ar fi putut cauza boala. Medicii nu pot explica întotdeauna de ce unele persoane dezvoltă cancer de laringe, iar altele nu.

Cu toate acestea, știm că persoanele cu anumiţi factori de risc ar putea fi mai predispuşi de a dezvolta cancer de laringe decât alţii. Un factor de risc este ceva care poate crește șansa de a dezvolta o boală.

Fumatul cauzează cele mai multe cazuri de cancer de laringe. Fumătorii înrăiţi, care au fumat timp de mulţi ani de zile, sunt cei mai predispuşi la cancer de laringe.

De asemenea, persoanele care beau mult alcool sunt mult mai susceptibile de a dezvolta cancer de laringe decât persoanele care nu beau alcool. Riscul crește odată cu cantitatea de alcool pe care o persoană o bea. Riscul de cancer de laringe creşte chiar mai mult dacă cei care beau mult mai şi fumează. Cu toate acestea, nu toți cei care fumează sau care beau foarte mult vor dezvolta cancer.

Mulţi alţi factori de risc sunt în curs de studiu. De exemplu, cercetătorii studiază dacă o infecție cu HPV în gât poate crește riscul de cancer de laringe. HPV-ul este un grup de virusuri care pot infecta organismul. Un alt domeniu de cercetare este dacă refluxul de lichid din stomac poate crește riscul de cancer de laringe.

 

Cum să renunţaţi la tutun?

Indiferent când renunţaţi la fumat, va fi benefic pentru sănătatea dumneavoastră.
Pentru persoanele care au deja cancer de laringe, renunţarea poate reduce şansa de recidivare după tratament. Renunţarea la fumat poate reduce șansa de a dezvolta: un alt tip de cancer (cum ar fi cancerul pulmonar, esofagian sau oral), boli pulmonare sau boli de inimă provocate de tutun. În plus, renunțarea poate ajuta tratamentele pentru cancer să funcționeze mai bine.

 

 

Există multe modalități de a reuşi:

•  Întrebați-vă medicul de familie dacă puteţi urma o terapie de substituţie a nicotinei sau dacă puteţi lua anumite medicamente.
•  Adresați-vă medicului dumneavoastră sau dentistului pentru a vă ajuta să găsiți programe locale sau profesionişti pregătiţi, care ajută oamenii să renunțe la fumat.

 

 

Cancer laringean simptome:

Simptomele cancerului de laringe depind, în principal, de mărimea și locul în care se află tumoarea. Simptomele comune ale cancerului de laringe includ:
•  O voce răguşită sau alte modificări ale vocii, care durează mai mult de 3 săptămâni
•  O durere în gât sau probleme de înghiţire, care durează mai mult de 6 săptămâni
•  Un nod în gât

 

 

Alte simptome pot include:

•  Probleme de respirație
•  O tuse care nu dispare
•  O durere de urechi care nu dispare

Aceste simptome pot fi cauzate de cancerul de laringe sau de alte probleme de sănătate. Persoanele cu aceste simptome ar trebui să-şi consulte medicul pentru a primi un diagnostic şi pentru a trata boala cât mai repede posibil.

 

 

Cancer laringean diagnostic:

Dacă aveți simptome care sugerează cancer de laringe, medicul dumneavoastră vă poate face o examinare fiziologică.

 

Este posibil să vi se facă unul sau mai multe dintre următoarele teste:

•  Laringoscopie indirectă: Medicul foloseşte o oglindă mică cu un mâner lung pentru a vedea gâtul și laringele. Medicul dumneavoastră va verifica dacă corzile vocale se mişcă în mod normal, atunci când faceţi anumite sunete. Examinarea nu doare. Pentru a evita înecarea, medicul dumneavoastră vă poate pulveriza cu anestezic în gât. Testul se face, de obicei, în biroul medicului dumneavoastră.

•  Laringoscopie directă: Medicul foloseşte un tub luminat (laringoscop) pentru a se uita la gât și laringe. Tubul poate fi luminat, flexibil sau rigid:

o Tubul flexibil: Medicul vă bagă un tub flexibil prin nas, în gât. Acest test se face, de obicei, în biroul medicului dumneavoastră, cu anestezie locală.

o Tubul rigid: Medicul vă bagă un tub rigid prin gură, în gât. Un instrument de pe tubul rigid poate fi folosit pentru a colecta mostre de țesut. Acest test poate fi realizat în biroul medicului dumneavoastră sau la un spital. De obicei, se foloseşte anestezie generală.

•  Biopsie: este eliminarea unui fragment mic de ţesut, pentru a se vedea dacă sunt prezente celule canceroase. De obicei, ţesutul este eliminat cu un laringoscop rigid, sub anestezie generală. Apoi, un patolog se uită la ţesut, cu un microscop, pentru a verifica dacă există celule canceroase. O biopsie este singura modalitate sigură de a ști dacă zona anormală este cancer.

 

 

Cancer laringean stadializare:

Dacă sunteţi diagnosticat cu cancer de laringe, medicul dumneavoastră trebuie să afle stadiul bolii pentru a vă ajuta să alegeți cel mai bun tratament. Atunci când se răspândeşte cancerul de laringe, celulele canceroase pot fi găsite în ganglionii limfatici de la nivelul gâtului sau în alte ţesuturi ale gâtului. Celulele canceroase se pot răspândi şi la plămâni, ficat, oase și în alte părți ale corpului.

Pentru a afla dacă acel cancer de laringe a invadat ţesuturile din jur sau dacă s-a răspândit, medicul vă poate face unul sau mai multe teste:

•  Radiografie toracică: O radiografie a pieptului poate arăta o tumoare pulmonară.
•  Scanare CT: Un aparat cu raze X, conectat la un calculator, face o serie de imagini detaliate ale gâtului, pieptului sau abdomenului. Puteți primi o injecție cu material de contrast, pentru ca nodulii limfatici să apară mai clar pe imagini. Scanarea CT a pieptului și abdomenului poate arăta dacă există cancer în ganglionii limfatici, plămâni sau în altă parte.
•  RMN: O mașinărie mare cu un magnet puternic, conectată la un calculator, este folosită pentru a face imagini detaliate ale gâtului, pieptului sau abdomenului. RMN-ul poate arăta cancerul din vasele de sânge, ganglionii limfatici sau din alte ţesuturi din abdomen.
Când cancerul se răspândeşte de la locul său de origine, în altă parte a corpului, tumoarea nouă are același tip de celule anormale și aceeași denumire ca și tumoarea primară. De exemplu, în cazul în care cancerul de laringe se extinde la un plămân, celulele canceroase din plămâni sunt, de fapt, celulele canceroase ale laringelui. Boala este cancer metastatic laringian, nu cancer pulmonar. Este tratat precum cancerul de laringe, nu precum cancer pulmonar.

Medicii descriu stadiul cancerului de laringe în funcţie de: dimensiunea tumorii, dacă corzile vocale se mişcă în mod normal, dacă cancerul a invadat ţesuturile din jur și dacă cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului:

•  Cancer timpuriu: Stadiile 0, I sau II de cancer de laringe sunt, de obicei, o tumoare mică, iar celulele canceroase se găsesc rareori în ganglionii limfatici.

•  Cancer avansat: Stadiile III sau IV de cancer de laringe sunt o tumoare care a invadat ţesuturile din jur, s-a extins la ganglionii limfatici sau în alte părți ale corpului, sau cancerul este doar în laringe, dar tumoarea împiedică corzile vocale să se mişte în mod normal.

 

 

Cancer laringean tratament:

Oamenii cu cancer de laringe timpuriu pot fi trataţi cu intervenţii chirurgicale sau radioterapie. Oamenii cu cancer de laringe avansat pot primi o combinaţie de tratamente. De exemplu, radioterapia şi chimioterapia sunt adesea administrate în același timp.
Alegerea tratamentului depinde în principal de: starea de sănătate, de porţiunea din laringe în care se află cancerul şi de faptul dacă cancerul s-a extins sau nu.
Este posibil să fiţi ajutaţi de o echipă de specialiști pentru a stabili planul de tratament.

 

Specialiștii care tratează cancerul de laringe includ:

•  Medici specialişti în: ureche, nas şi gât
•  Chirurgi
•  Medici oncologi
•  Oncologi radiologi

Alți profesioniști de îngrijire a sănătății, care lucrează cu specialiştii ca o echipă, pot fi: un dentist, chirurg plastician, logoped, asistente medicale, dietetician și consilier de sănătate mintală.

Echipa de medici vă poate descrie opțiunile de tratament, vă poate spune la ce rezultate să vă aşteptaţi și vă poate spune care sunt posibilele efecte adverse.

 

Cancer laringean radioterapia:

Radioterapia foloseşte raze de energie înaltă pentru a distruge celulele canceroase. Este o opțiune pentru persoanele cu orice stadiu de cancer de laringe. Persoanele cu tumori mici pot alege radioterapia în loc de intervenţii chirurgicale. Aceasta poate fi folosită după o intervenţie chirurgicală pentru a distruge celulele canceroase care au rămas.

Radiațiile provin dintr-o maşinărie mare, din afara corpului. Puteți merge la spital sau la o clinică o dată sau de două ori pe zi, 5 zile pe săptămână, timp de mai multe săptămâni. Fiecare tratament durează doar câteva minute.

 

 

Radioterapia care vizează gâtul poate provoca reacții adverse:

•  Durere în gât și dificultate la înghițire: Gâtul poate deveni inflamat sau puteţi simţi prezenţa unui nod în gât. De asemenea, vă poate fi dificil să înghiți.
•  Modificări ale vocii: Vocea vă poate deveni răguşită sau slăbită în timpul tratamentului cu radiaţii. Laringele vi se poate umfla, cauzând schimbări de voce. Medicul dumneavoastră vă poate sugera medicamente pentru a reduce umflarea.
•  Modificări cutanate în zona gâtului: Pielea de pe gât poate deveni roşie sau uscată. Poate fi util să vă expuneţi gâtul în aer, dar să-l protejaţi de soare în acelaşi timp. De asemenea, evitați să purtaţi haine care se freacă de gât și nu vă bărbieriţi în acea zonă. Nu ar trebui să folosiţi loțiuni sau creme pe gât, fără acordul medicului dumneavoastră. Schimbările care apar pe piele dispar, de obicei, atunci când tratamentul este încheiat.
•  Schimbări ale tiroidei: Radioterapia poate provoca leziuni la nivelul tiroidei. Dacă tiroida nu produce suficienţi hormoni tiroidieni, vă puteţi simţi obosit, puteţi creşte în greutate, vă va fi rece și puteţi avea piele uscată şi par uscat. Medicul dumneavoastră vă poate verifica nivelul de hormoni tiroidieni cu un test de sânge. Dacă nivelul este scăzut, este posibil să aveți nevoie să luaţi pastile cu hormoni tiroidieni.
•  Oboseală: Puteţi deveni foarte obosit, mai ales în primele săptămâni după radioterapie. Odihna este importantă, dar, de obicei, medicii le recomandă oamenilor să rămână la fel de activi.
•  Pierderea în greutate: Este posibil să pierdeți în greutate dacă aveți probleme de alimentaţie cauzate de durerile de gât și de problemele de înghiţire. Unele persoane pot avea nevoie de un tub de alimentare.

Unele reacții adverse dispar după ce se termină radioterapia, dar altele durează o perioadă lungă de timp. Deși efectele secundare ale radioterapiei pot fi supărătoare, de obicei, medicul dumneavoastră le poate trata sau controla. Vă va fi de ajutor dacă raportaţi orice probleme pe care le aveţi, astfel încât medicul dumneavoastră să poată lucra cu dvs. pentru a le calma.

 

 

Cancer laringean chimioterapia:

Chimioterapia foloseşte medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Medicamentele care tratează cancerul de laringe sunt administrate, de obicei, într-o venă (intravenos). Medicamentele intră în sânge și călătoresc în tot corpul.
Chimioterapia şi radioterapia sunt deseori oferite în același timp. Puteți primi chimioterapie la spital, în biroul medicului sau la domiciliu. Unii oameni sunt nevoiţi să rămână în spital pe perioada tratamentului.

Efectele secundare depind, în principal, de doza şi de tipul medicamentelor. Chimioterapia ucide celulele canceroase cu creștere rapidă, dar medicamentele pot afecta şi celulele normale care se divid rapid:

•  Celulele sanguine: Când medicamentele reduc nivelurile de celule sanguine sănătoase, sunteţi mult mai predispus la infecții, vânătăi sau sângerări și vă simțiți slăbit și obosit. Echipa de îngrijire a sănătății va verifica dacă aveţi un nivel scăzut de celule sanguine. Dacă nivelul este scăzut, medici vă pot opri chimioterapia pentru o perioadă sau vă pot reduce doza de medicamente.

•  Celulele din foliculul pilos: Chimioterapia poate provoca pierderea părului. Dacă vă pierdeți părul, acesta va creşte la loc, dar se poate schimba în culoare și textură.

•  Celulele care alcătuiesc tractul digestiv: Chimioterapia vă poate provoca un apetit scăzut, greață și vărsături, diaree sau răni pe gură și buze. Echipa de îngrijire a sănătății vă poate oferi medicamente și vă poate sugera alte modalități care să vă ajute cu aceste probleme.

De asemenea, chimioterapia poate provoca: dureri gingivale şi bucale, gură uscată şi infecții. Unele medicamente folosite pentru cancerul de laringe pot provoca furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor sau picioarelor. Este posibil să aveți aceste probleme doar în timpul tratamentului sau pentru o perioadă scurtă de timp după ce se termină tratamentul.