Cancer Vezica Urinara Tratament Naturist

 

 

 

 

Cancer Vezica Urinara Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

C Plus- complex de vitamina C – cu o ora inainte de masa- se incepe cu 1 tableta/zi- 1 saptamana si se creste saptamanal cu cate o tableta pana la 10 tablete/zi- se mentine 2 saptamani cu 10 tablete/zi si se scade cate 1 tableta/saptamana. Daca apare disconfort epigastric sau diaree, scadeti doza si mentineti un timp, apoi reluati. Vitamina C are efect antioxidant, antibacterian, antivirusal, impiedica dezvoltarea tumorilor si distruge celulele canceroase. Tratamentul cu vitamina C se efectueaza in afara curelor de chimioterapie. Se recomanda sa se respecte ora dinainte de masa si in timpul curei cu vit C sa se scada la minim consumul de grasimi.

Omega 3 concentrate – 3 capsule/zi- la 1ora si 30 minute dupa masa-2 luni- cura se efectueaza dupa cura cu vitamina C- grasimule Omega 3 sunt singurele recomandate in cancer. Acizii grasi polinesaturati Omega 3 ajuta la distrugerea celulelor canceroase si impiedica aparitia si dezvoltarea tumorilor.

ParaProtex – 3 tablete/zi- 6 saptamani- pauza 2 saptamani si se reia pentru 3 saptamani- parazitii sunt cunoscuti ca fiind implicati in formarea cancerului. ParaProtex are rol- antiparazitar, antiviral, detoxifiant, protejeaza ficatul impotriva substantelor toxice ( smirna din compozitia sa), puternic antioxidant( cuisoarele), antibiotic( usturoiul), stimulent al imunitatii. Cura se face in afara curelor de radio si chimioterapie pentru cei care efectueaza.

Ocean 21 – 2 linguri de 2x/zi-1 luna- sustine functia ficatului, detoxifica, aduce un aport de vitamine si minerale, aminoacizi si enzime, are efect anticancerigen ( extract de sfecla rosie, suc concentrat de merisor, extract de morcovi, extract de pau d”arco, extract de alge marine), alcalinizeaza impiedicand inflamatiile. Dupa Ocean 21 poate fi utilizat Liquid Chlorophyll.

Liquid Chlorophyll – 1 lingurita/zi- 2 luni-pauza 1 luna si se reia- alcalinizeaza organismul impiedicand dezvoltarea tumorala, distrugerea celulelor tumorale, aparitia inflamatiilor; effect detoxifiant si usor diuretic; elimina toxinele, neutralizeaza acizii, stimulant pentru digestie; reduce efectele adverse ale medicatiei alopate; reduce efectele adverse ale chimio si radioterapiei

OxyMax – picaturi de oxygen – oxigenarea insuficienta favorizeaza dezvoltarea tumorilor-20 picaturi de oxigenin aproximativ 25o ml apa de lichid si se bea de 3x/zi-1 luna-pauza 1 luna si se reia- cresc rezerva de oxygen a organismului, imbunatatesc metabolismul, stimuleaza absorbtia vitaminelor, mineralelor aminoacizilor si substantelor din plante

Resveratrol Plus  2 capsule/zi- 2 luni- pauza 1 luna si se reia- antitumoral, sprijina sistemul circulator, intensifica metabolismul, antioxidant natural, creste rezistenta organismului prin cresterea imunitatii.

Alte produse recomandate:

Noni sirop  2 linguri/zi- 3 luni-pauza 1 luna si se reia- actiune anticancerigena, incetineste dezvoltarea tumorilor, restabileste activitatea celulelor disfunctionale prin compozitia sa, actiune antidepresiva, antialergica, antiinfectioasa, usor analgesic ( antidurere)

Rhodiolin – 3 capsule/zi- antidepresiv, antistress, reduce insomniile, oboseala, relaxeaza organismul, creste imunitatea prin inducerea linistii si starii de bine, nu da dependenta putand fi folosit timp indelungat.

Tratamentul se efectueaza in cure cu pauzele recomandate.

 

 

Ce este vezica urinară?

Vezica urinară este un organ cavitar prezent în pelvis. Cea mai mare parte se află în spatele osului pubian al bazinului, dar atunci când este plină se poate extinde până în partea de jos a abdomenului. Funcția sa principală este de a stoca urina care se scurge de la rinichi prin nişte structuri în formă de tub numite uretere. Ureterele din ambii rinichi se deschid în vezica urinară. Vezica urinară formează un rezervor de presiune joasă, care se întinde treptat pe măsură ce se umple cu urină. La bărbaţi, prostata este situată adiacent de baza vezicii urinare unde uretra întâlneşte vezica urinară. Din când în când, peretele muscular al vezicii urinare se contractă pentru a elimina urina prin pasajul urinar (uretra) în exterior.

 

 

 

Care sunt straturile vezicii urinare?

Vezica urinară este formată din trei straturi de ţesut. Stratul intern al vezicii urinare, care intră în contact cu urina stocată în interiorul vezicii urinare, este numit „mucoasă” și constă din mai multe straturi de celule specializate, numite „celule de tranziție”, care sunt găsite aproape exclusiv în sistemul urinar al organismului. Aceste celule formează şi căptuşeala interioară a ureterelor, rinichilor și a unei părţi din uretră. Aceste celule formează o căptuşeală impermeabilă în cadrul acestor organe pentru a preveni scurgerea urinei în straturile mai adânci ale țesutului.
Stratul de mijloc este o căptuşeală subțire cunoscută sub numele de „lamina propria” și formează granița dintre „mucoasa” interioară și stratul muscular exterior. Acest strat are o reţea de vase de sânge şi nervi și este un punct de reper important în determinarea stadiului cancerului de vezică urinară.
Stratul exterior al vezicii urinare cuprinde muşchiului „detrusor” și este numit „muscularis.” Acesta este cel mai gros strat al peretelui vezicii urinare. Funcția sa principală este de a se relaxa încet, în timp ce vezica urinară se umple, pentru a stoca urină la presiune joasă, și apoi să se contracteze pentru a comprima vezica urinară şi a elimina urina în timpul actului de urinare. În afară de aceste trei straturi, există şi o cantitate variabilă de grăsime care acoperă şi protejează vezica urinară ca o pernă moale și o separă de organele din jur, adică de rect şi de mușchii și oasele bazinului.

 

 

Ce este cancerul de vezică urinară?

Cancerul de vezică urinară este o creștere şi multiplicare anormală și necontrolată a celulelor din vezica urinară, care au rupt legătura cu mecanismele normale de control ale organismului. Cancerul de vezică urinară (la fel ca şi cancerul la alte organe) are capacitatea de a răspândi (metastaza) în alte părţi ale corpului, inclusiv în plămâni, oase şi ficat.
Cancerul de vezică urinară pornește de la stratul intern al vezicii urinare (de exemplu: mucoasă) şi poate invada straturile mai profunde în timp ce creşte. Alternativ, acesta poate fi limitat în mucoasă pentru o perioadă prelungită de timp. Vizual, acesta poate apărea în diferite forme. Cea mai comună forma este un aspect ca de arbust (papilar), dar poate apărea şi ca un nodul, o creștere solidă neregulată sau o îngroşare plată, abia perceptibilă, pe peretele interior al vezicii urinare.

 

 

 

Care este povara cancerului de vezică urinară în SUA?

Se estimează că au apărut 70 530 de cazuri noi de cancer de vezică urinară în anul 2010 în SUA. Cancerul de vezică urinară este diagnosticat de patru ori mai des la bărbați decât la femei și de două ori mai des la bărbații caucazieni decât la bărbaţii afroamericani. Se estimează că aproximativ 14 680 de oameni au murit de cancer de vezica urinară în 2010.

 

 

 

Care sunt tipurile de cancer de vezică urinară?

Cancerul de vezica urinară este clasificat pe baza aspectului celulelor sub microscop (tipul histologic). Tipul cancerului de vezică urinară are implicații în alegerea tratamentului adecvat pentru această boală. De exemplu, anumite tipuri nu pot răspunde la radiaţii şi chimioterapie, la fel cum o fac altele. Gradul de intervenţii chirurgicale necesare pentru maximizarea șanselor de vindecare poate fi, de asemenea, afectat de tipul histologic al cancerului.
Cele mai comune tipuri de cancer de vezică urinară şi incidenţa lor relativă sunt prezentate mai jos:

•  Carcinomul urotelial (cunoscut anterior ca „carcinom cu celule de tranziţie”) este cel mai frecvent tip și cuprinde 90%-95% din toate cazurile de cancer de vezică urinară. Acesta este puternic asociat cu fumatul.

•  Adenocarcinomul vezicii urinare cuprinde aproximativ 2% din toate cazurile de cancer de vezică urinară şi este asociat cu inflamaţie şi iritaţie prelungită.

•  Carcinomul cu celule scuamoase cuprinde 1%-2% din cazurile de cancer de vezică urinară şi este, de asemenea, asociat cu infecţie prelungită, inflamație şi iritație, cum ar fi cele asociate cu calculi în vezica urinară. În anumite părți ale Orientului Mijlociu și Africa (spre exemplu: Egipt), aceasta este formă predominantă de cancer de vezică urinară şi este asociată cu o infecţie cronică cauzată de viermele Schistosoma.

•  Alte forme rare de cancer de vezică urinară includ cancerul cu celule mici, feocromocitomul şi sarcomul.

 

 

 

Cancer de vezica urinara cauze si factori de risc:

Cel mai comun tip de cancer de vezica urinară, carcinomul urotelial, este foarte puternic asociat cu fumatul. Aproximativ 50% din toate cazurile de cancer de vezică urinară la bărbaţi şi 30% la femei pot fi cauzate de fumat. Cu cât este mai lungă şi mai grea expunerea, cu atât sunt mai mari şansele de a dezvolta cancer de vezică urinară. Substanţele chimice toxice din fumul de ţigară (multe dintre ele sunt cunoscute ca fiind substanțe care provoacă cancer) călătoresc în fluxul sanguin, după ce au fost absorbite de plămâni, și sunt filtrate în urină de către rinichi.

 

 

Acestea intră în contact cu celulele din căptuşeala interioară a sistemului urinar, inclusiv cu vezica urinară, și pot provoca modificări în cadrul acestor celule, care le face mai predispuse să se dezvolte în celule canceroase. Renunţarea la fumat scade riscul de a dezvolta cancer de vezică urinară, dar durează mulți ani pentru a ajunge la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodată. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece, de la data renunţării la fumat, riscul scade progresiv. Având în vedere cele de mai sus, este extrem de important pentru pacienţii cu cancer de vezică urinară să renunțe complet la fumat, deoarece şansele de recidivare ale cancerului, după tratament, sunt mai mari la acele persoane care continuă să fumeze.

 
Oamenii care fumează au un risc mai mare de dezvoltare de alte tipuri de cancer, inclusiv leucemie şi cancer de plămâni, buze, gură, laringe, esofag, stomac şi pancreas. Fumătorii au un risc mai mare şi de atacuri de cord, boli vasculare periferice, diabet, accident vascular cerebral, pierderi osoase (osteoporoză), emfizem şi bronșită.
Vârsta și istoricul familial sunt alți factori de risc. Majoritatea tipurilor de cancer de vezică urinară sunt diagnosticate la oamenii de peste 60 de ani, deși, în cazuri excepționale, cancerul de vezică urinară poate apărea şi la vârsta de 30, 40 de ani. Bărbații sunt mai predispuşi la dezvoltarea cancerului de vezică urinară, probabil din cauza incidenței mai mari de fumat și datorită expunerii la substanțe chimice toxice. O rudă apropiată cu un istoric de cancer de vezică urinară poate creşte predispoziţia pentru dezvoltarea acestei boli.
Expunerea la substanțe chimice toxice, precum arsenic, fenoli şi coloranți anilini, creşte riscul de cancer de vezică urinară şi poate fi responsabilă pentru până la 25% din cazuri, în unele regiuni. Lucrătorii din fabricile de coloranţi, de cauciuc, de aluminiu, de piele, șoferii de tir şi cei care stropesc cu pesticide prezintă cel mai ridicat risc.
Radioterapia (cum ar fi cea pentru prostata sau cancerul de col uterin) şi chimioterapia cu ciclofosfamide au arătat că pot creşte riscul de dezvoltare a cancerului de vezică urinară. Mai mult decât atât, poate amâna şi diagnosticarea cancerului de vezică urinară la pacienții care prezintă simptome de sângerare în urină, deoarece această hemoragie poate fi incorect atribuită, de către pacient și/sau medic, cu o iritare a vezicii urinare cauzată de chimioterapie sau radiaţii (cistită provocată de radiaţii).
Infecțiile cronice ale vezicii urinare pe termen lung, iritația datorată calculilor sau a organismelor străine și infecțiile din sânge predominante în anumite regiuni ale lumii (după cum s-a menționat mai devreme) sunt alți factori care vă predispun la cancer de vezica urinară.

 

 

Cancer de vezica urinara simptome si semne:

Cel mai frecvent simptom al cancerului de vezică urinară este apariţia sângelui în urină (hematurie). Cel mai adesea, sângerarea este „brută” (vizibilă cu ochiul liber), episodică (apare câteodată) și nu este asociată cu durere (hematurie nedureroasă). Cu toate acestea, uneori, sângerarea poate fi vizibilă doar sub un microscop (hematurie microscopică) sau poate fi asociată cu durere din cauza blocării urinei de către formarea cheagurilor de sânge.

 

 

Este posibil să nu se manifeste niciun simptom sau sângerări pentru perioade prelungite de timp între episoade, oferindu-i pacientului un sentiment fals de siguranţă. Unele tipuri de cancer de vezică urinară pot provoca simptome iritative la vezica urinară, cu sângerări puține sau absente. Pacienți pot simţi nevoia de a urina în cantități mici, la intervale scurte, pot fi incapabili de a reține urină pentru orice perioadă de timp, după dorința inițială de a urina, sau pot avea o senzație de arsură în timp urinează (disurie). Aceste simptome apar mai frecvent la pacienții cu grad ridicat de cancer urotelial plat numit „carcinom în situ” sau „CSI”.

 
Rar, pacienții pot prezenta semnele și simptomele unei boli mai avansate, cum ar fi o vezică dilatată (din cauza obstrucției cauzate de o tumoare în vezica urinară), pot prezenta şi durere în flancuri (din cauza obstrucție fluxului de urină de la rinichi la vezica urinară, cauzată de creșterea tumorii în vezica urinară), dureri osoase sau pot tuşi cu sânge (din cauza răspândirii celulelor canceroase la oase sau plămâni).

 

 

 

Cancer de vezica urinara diagnostic:

Cancerul de vezică urinară este diagnosticat pe investigarea cauzei prezenţei sângelui în urină. Următoarele sunt investigații sau teste care vin la îndemână în astfel de circumstanțe:

•  Analiza urinei: Un simplu test de urină care poate confirma că există sânge în urină și poate oferi o idee cu privire la posibilitatea existenţei unei infecţii. Acesta este, de obicei, unul dintre primele teste cerute de către un medic. Acesta nu confirmă faptul că o persoană are cancer de vezică urinară, dar poate ajuta medicul să scurteze lista cu cauzele posibile ale sângerării.

•  Citologie urinară: Acest test este efectuat pe o mostră de urină, care este centrifugata, iar sedimentele sunt examinat la microscop de către un patolog. Scopul este de a detecta celulele canceroase malformate, care pot fi eliminate prin urină. Un test pozitiv este destul de specific pentru cancer (de exemplu, oferă un grad ridicat de certitudine că există cancer în sistemul urinar). Cu toate acestea, multe forme de cancer de vezică urinară timpurii pot fi omise de acest test, aşa că un test negativ sau neconcludent nu exclude în mod eficient prezența cancerului de vezică urinară.

•  Ultrasunete: O examinare cu ultrasunete a vezicii urinare poate detecta tumorile vezicale. Această examinare poate detecta şi prezența inflamaţiilor în rinichi, dacă tumoarea vezicii urinare este situată într-un loc unde poate bloca fluxul de urină de la rinichi la vezica urinară. Această examinare poate detecta şi alte cauze de sângerare, cum ar fi calculii din sistemul urinar sau extinderea prostatei, care pot fi cauza simptomelor sau pot coexista cu o tumoare de vezică urinară.

•  CT/RMN: O scanare CT sau RMN-ul oferă mai multe detalii vizuale decât pot fi oferite cu o examinare cu ultrasunete şi pot detecta tumorile mai mici din rinichi sau din vezica urinară, care nu pot fi detectate printr-o ecografie. Acestea pot detecta şi alte cauze de sângerare într-un mod mai eficient decât ecografia, mai ales atunci când este folosit şi un contrast intravenos.

•  Cistoscopia și biopsia: Acestea sunt, probabil, cele mai importante verificări pentru cancerul de vezică urinară. Deoarece întotdeauna există o șansă de a omite tumorile vezicale prin investigaţiile imagistice (ecografie, CT, RMN) și prin citologia urinară, se recomandă ca toți pacienții cu sângerare la urinare, fără o cauză evidentă, să facă o cistoscopie, efectuată de un urolog, ca o parte din evaluarea inițială. Aceasta implică folosirea unui instrument optic conectat la un aparat de fotografiat și la o sursă de lumină (cistoscop). Instrumentul este trecut prin pasajul urinar în vezica urinară, iar suprafaţa interioară a vezicii urinare este vizualizată pe un monitor video. Tumorile mici sau plate, care nu pot fi vizibile cu alte investigații, pot fi văzute prin această metodă şi se poate lua o bucată de ţesut pentru a fi examinată la microscop. Prezența și tipul de cancer de vezică urinară pot fi diagnosticate cel mai eficient prin această metodă.

•  Biomarkerii mai noi, cum ar fi NMP 22 și hibridarea în situ cu fluorescenţă (FISH), sunt metode folosite pentru a detecta celulele canceroase din vezica urinară printr-un simplu test de urină. Cu toate acestea, aceste metode nu au atins încă nivelul de precizie al cistoscopiei şi al citologiei în diagnosticarea și urmărirea cancerului de vezica urinară.

 

 

Cum se determină stadiul cancerului de vezică urinară?

Stadiul cancerului de vezică urinară este stabilit cu ajutorul sistemului TMN, dezvoltat de către Uniunea Internațională împotriva Cancerului (UICC), în 1997.

Tumoarea sau stadiul T este acordat printr-o examinare patologică a specimenului de tumoare îndepărtat chirurgical. Acest lucru se referă la adâncimea de penetrare a tumorii, din căptuşeala cea mai interioară la straturile cele mai adânci ale vezicii urinare.

 

Etapele T sunt după cum urmează:

•  Tx – tumoarea primară nu poate fi evaluată
•  T0 – nu există tumoare primară
•  Ta – carcinom papilar neinvaziv
•  Tis – carcinom în situ (tumoare plată)
•  T1 – tumoarea invadează țesutul conjunctiv de sub epiteliu (stratul de suprafață)
•  T2 – tumoarea invadează muşchii vezicii urinare
o T2a – afectare superficială a muşchilor (jumătatea interioară)
o T2b – afectare profundă a muşchilor (jumătatea exterioară)
•  T3 – tumoarea invadează ţesuturile grase perivezicale (din jurul vezicii urinare)
o T3a – microscopică (vizibilă numai sub microscop)
o T3b – macroscopică (de exemplu: masa tumorală vizibilă pe ţesutul exterior al vezicii urinare)
•  T4 – tumoarea invadează oricare dintre următoarele: prostata, uterul, vaginul, peretele pelvian sau peretele abdominal.
Nodul sau stadiul N este determinat de prezența și gradul de implicare a ganglionilor limfatici din regiunea pelviană a corpului.

 

Etapele N sunt după cum urmează:

•  Nx – ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi
•  N0 – nu există metastază regională a nodulilor limfatici
•  N1 – metastază într-un singur nodul limfatic <2 cm în dimensiune
•  N2 – metastază într-un singur nodul limfatic> 2 cm, dar <5 cm în mărime sau mai mulţi ganglioni limfatici <5 cm în dimensiune
•  N3 – metastază într-un nod limfatic >5 cm în dimensiune

 

Metastaza sau stadiu M semnifică prezența sau absența răspândirii cancerului de vezică urinară la alte organe ale corpului.

•  Mx – metastazele distante nu pot fi evaluate
•  M0 – nu există metastaze distante
•  M1 – metastaze distante

 

 

Clasificarea cancerului de vezică urinară:

Clasificarea cancerului de vezică urinară se face de un patolog prin examinarea unei mostre de tumoare sub un microscop. Cancerul de grad mai mare este mult mai agresiv decât cancerul de grad mic și are o înclinație mai mare de a invada peretele vezicii urinare și de a se răspândi în alte părți ale corpului.
•  Cancer vezica urinara stadiul 1 au celule care arată foarte mult ca celulele normale. Acestea au tendința de a se dezvolta încet şi nu sunt susceptibile de a răspândi.

•  Cancer vezica urinara stadiul 2 au celule care arată mai mult anormal. Acestea sunt cancere de grad mediu și pot crește sau se pot răspândi mai repede decât cancerele de gradul 1.

•  Cancer vezica urinara stadiul 3 au celule care arată foarte anormal. Acestea sunt cancere de grad înalt și au o viteză mare de răspândire şi creştere.

În 2004, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat un sistem de clasificare nou pentru cancerul de vezică urinară. Acest sistem împarte cancerul de vezică urinară în următoarele grupe:
•  papilom urotelial – tumoare benignă.
•  neoplasm papilar urotelial cu potențial malign scăzut (PUNLMP) – are creștere lentă și este puțin probabil să se răspândească.
•  carcinom urotelial papilar de grad mic – are creștere lentă și este puțin probabil să se răspândească.
•  carcinom urotelial papilar de grad mare – are creștere rapidă și şansele de răspândire sunt mai mari.
Etapa și gradul cancerului de vezică urinară joacă un rol foarte important nu doar în a decide tratamentul pe care un anumit pacient ar trebui să-l primească, ci şi la cuantificarea şanselor de succes cu acest tratament.