Colita Tratament Naturist

 

 

Colita Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

 

Ce este colita?

Colita este o inflamaţie a mucoasei interioare a colonului şi este asociată cu diaree, durere şi sânge în scaun. Există numeroase motive pentru care colonul se inflamează, inclusiv:

  • Infecţie;
  • pierderea vascularizaţiei la colon;
  • boli inflamatorii intestinale, precum şi
  • invazia peretelui colonului cu colagen sau cu celule albe limfocitare din sânge.

 

 

Anatomia colonului

Colonul este un tub muscular gol, care primeşte produsele de digestie din intestinul subţire şi în cele din urmă le elimină din organism prin anus. Colonul se află în abdomen şi are numeroase secţiuni, care sunt denumite în funcţie de locaţia lor. Colita poate afecta diferite secţiuni ale colonului.

  • Colonul începe în partea dreaptă jos a abdomenului, cu cecum (situat chiar deasupra apendicelui) în care produsele de digestie se golesc din intestinul subţire;
  • Partea ascendentă a colonului, urcă apoi din partea inferioară în cea superioară dreaptă a abdomenului;
  • Ea traversează abdomenul ca porţiunea transversală a colonului din partea dreaptă sus a abdomenului în partea superioară stângă, înainte de a coborî din partea superioară în partea inferioară stângă a abdomenului;
  • Ultimele porţiuni de colon reprezintă colonul sigmoid, în abdomen şi în cele din urmă anusul.

De asemenea, colonul are mai multe straturi. Mucoasa (stratul interior sau căptuşeala), vine în contact cu produsele de digestie şi fluidele şi elimină în mod activ apă şi electroliţi pentru a contribui la consolidarea fecalelor. Un strat de muşchi neted (un tip special de muşchi) înconjoară stratul interior şi este responsabil pentru presarea şi amestecarea alimentelor nedigerate şi transportarea lor prin lungimea colonului către anus.

 

 

 

Care sunt cauzele (tipurile) de colită:

Toate tipurile de colită sunt asociate cu inflamaţia colonului, deşi unele tipuri pot fi mai severe şi potenţial periculoase decât altele. Atunci când un pacient se plânge de durere şi diaree, cu sau fără scaun cu sânge, este important să fie diagnosticat tipul de colită, deoarece tratamentele sunt diferite pentru diferite tipuri de colită.

 

 

Colitele infecţioase

Multe bacterii îşi au reşedinţa în mod normal în colon, ele trăiesc în armonie cu corpul şi nu produc nici un simptom. Cu toate acestea, în cazul în care sunt ingerate bacterii cauzatoare de boală împreună cu alimente contaminate, aceste bacterii pot infecta intestinul subţire şi / sau colonul. Bacteriile infecţioase obişnuite includ:

  • Campylobacter;
  • Shigella;
  • E. Coli, şi
  • Salmonella.

Aceste infecţii, cu excepţia infecţiei cu Campylobacter, de multe ori produc diaree cu sânge şi pot duce la deshidratare prin pierderea de lichide în scaune diareice. Simptome similare pot fi observate la infecţii virale şi parazitare, deşi infecţiile virale frecvente ale tractului gastro-intestinal implică mai frecvent infecţie a intestinului subţire, mai degrabă decât de colon.
Uneori, colita poate să apară după ce au fost prescrise antibiotice pentru o infecţie în altă parte în organismului. Antibioticele suprimă unele dintre bacteriile normale din cadrul colonului şi permit dezvoltarea excesiva a unui alt tip de bacterii, dintre care unele pot duce la colită. Bacteria care se dezvoltă cel mai frecvent în exces este o bacterie numită, Clostridium difficile (C. difficile, C. dif). Această bacterie produce toxine care cauzează diaree, de obicei non-sângeroasă, asociată cu febră şi se numeşte colită cu C. difficile sau colită pseudomembranoasă (din cauza smocurilor ca de membrană, cum ar fi de puroi care se formează pe căptuşeala interioară a colonului).
Colita ischemică

Colonul poate fi considerat ca un muşchi gol. Este nevoie de o alimentare cu sânge pentru a aduce oxigen şi substanţe nutritive pentru ca muşchii să funcţioneze în mod normal. Când colonul pierde alimentarea cu sânge şi devine ischemic (isch = restricţionat + emia = alimentare cu sânge), acesta se poate inflama. Ischemie sau lipsa aportului de sânge cauzează dureri, febră şi mişcări intestinale sângeroase.
Pe măsură ce o persoană îmbătrâneşte, arterele care furnizează sânge la colon se îngustează treptat şi pot provoca colită ischemică. Aceste artere se îngustează chiar mai repede dacă persoana are boli care stimulează îngustarea arterelor, de exemplu, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat şi fumatul.
Ischemia, de asemenea, poate fi provocată de către tensiunea arterială scăzută sau anemie (numărul scăzut al celulelor roşii din sânge), în asociere cu îngustarea arterială, deoarece acestea reduc şi mai mult fluxul de sânge.
Alimentarea cu sânge a colonului poate fi compromisă, deoarece vasele de sânge sunt blocate mecanic, de exemplu, printr-o răsucire a intestinului (volvulus) sau o hernie de colon printr-o deschidere mică în ţesuturile abdomenului (o hernie încarcerată).
Boala inflamatore intestinală:

Colita ulcerativă şi boala Crohn sunt cele două tipuri de boli inflamatorii intestinale (IBD), care dau naştere colitei.

Colita ulcerativă începe întotdeauna în rect şi colonul sigmoid şi în mod frecvent progresează în timp, prin colonul ascendent, transversal, iar apoi ascendent. Aceasta este considerată a fi o boală cauzată de hiperactivitatea sistemului imunitar şi provoacă, de obicei, dureri abdominale şi mişcări intestinale sângeroase, diareice.

Boala Crohn poate apărea oriunde la nivelul tractului digestiv – în esofag, stomac, intestinul subţire sau colon – deşi aceasta implică cel mai frecvent intestinul subţire şi colonul. În boala Crohn pot exista „leziuni răzleţe”, adică, segmente anormale intercalate între segmentele normale. Dacă segmentele colonului sunt implicate, atunci simptomele colitei pot fi prezente.

 

 

Colita microscopică

Există două tipuri de colită microscopică, 1) colita colagenă şi 2) colita limfocitară. Atât colagenul cât şi limfocitele (un tip de celule albe din sânge), devorează straturile din peretele colonului, probabil un rezultat al inflamaţiei. Aceasta este o boală mai puţin frecventă şi poate fi o boală auto-imună. Aceasta este văzută mai frecvent la femeile mai în vârstă. Diareea este frecvent apoasă, dar în scaun nu este prezent sângele.

 

 


Care sunt simptomele colitei?

Inflamaţia colonului provoacă intrarea straturilor musculare în spasme intermitente şi pot provoca dureri de tipul crampelor, adică durerea care apare şi pleacă. Durerea este de obicei în partea inferioară a abdomenului.

Deoarece muşchii nu se mai contractă într-un mod normal, iar conţinutul din colon se deplasează rapid, existând puţine posibilităţi ca apa să fie resorbită. Acest lucru duce la diaree apoasă. În cazul în care mucoasa colonului este inflamată şi se descompune, pot apărea sângerări.

În cazul colitei, în special colita care implică colonul distal (rectul şi colonul sigmoid), de multe ori durerea este în crescendo şi precede un scaun diareic. După scaun, durerea se poate înmuia, dar apoi revine cu un alt episod de durere.
În funcţie de cauza colitei, se poate sau nu să apară febra şi starea generală de rău.

 
Când ar trebui să iau legătura cu medicul referitor la colită?

Diareea este un simptom obişnuit, este de obicei autolimitat, şi necesită, de obicei, îngrijire proprie, odihnă, precum şi lichide clare până când se rezolvă problema. Dacă diareea persistă, pot fi necesare diagnosticul cauzei şi îngrijirea suplimentară.

  • Sânge în scaun nu este niciodată normal şi ar trebui să fie întotdeauna evaluat. Sângele poate fi de la o sângerare a hemoroizilor, cu toate acestea, alte cauze grave ale sângerării trebuie să fie investigate. Colita nu este singura cauză de sângerare rectala, alte cauze includ diverticulita, polipii de colon, fisurile anale, sau cancerul;
  • Diareea cronică poate duce la deshidratare, iar în cazul în care este destul de severă, deshidratarea poate necesita tratament cu lichide.

 

Aceste simptome de deshidratare pot include:

uşoară zăpăceală (ameţeală), în special la trecerea din poziţiile şezut sau culcat în poziţia verticală;
– slăbiciune;
– gură uscată, şi
– scăderea producţiei de urină.

  • Febra mare asociată cu diareea poate fi un semn de avertizare că o infecţie semnificativă este prezentă, care ar putea avea nevoie de evaluarea unui medic şi de tratament;
  • Durerea abdominală, nu este normală, şi în timp ce diareea poate fi asociată cu crampele uşoare, în cazul în care o persoană are dureri abdominale moderate sau severe el sau ea ar trebui să solicite asistenţă medicală.

Tratamentul CaliVita recomandat:

Gravital Juice– 1 lingura de suc dizolvat in apa de 2x/zi- combate imflamatia prin compozitia sa in aloe vera

Stress Management– complex de vitamina B- 2 tablete/zi- reduce stresul, contribuie la refacerea mucoasei colonului, fortifica sistemul imunitar

Digest Ease– 1 tableta/zi, in timpul mesei principale- reduce balonarea

Probio Balance– 2 tablete masticabile/zi- reduce diareea, reface flora intestinala, elimina infectia, intareste echilibrul florei intestinale, sprijina sistemul imunitar

Pure Inulin– 1 lingurita pana la 3x/zi in mancare- reface echilibrul florei intestinale, fibree hidrosolubile extrase din cicoare ajung in colon in forma intacta, servesc ca hrana pentru bacteriile benefice care se inmultesc si limiteaza proliferarea bacteriilor daunatoare, sprijina sistemul imunitar

Omega 3 concentrate– 1 capsula dimineata- effect antiinflamator, reduce inflamatia de la nivelul colonului

 

Alimentatia alcalina– vezi articol Stilul de viata alcalin si Combinatii alimentare sanatoase

Hidratare alcalina– vezi Aquarion- filtru de apa – apa alcalina, oxigenata, ionizata reduce inflamatia de la nivelul organismului