boala crohn tratament natural

Boala Crohn Tratament Naturist

Categories: Tags:

 

 

 

Boala Crohn Tratament Naturist

 

 

Boala Crohn Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

Circumstanţele bolii Crohn:

· Boala Crohn este o boală cronică inflamatore a intestinelor;
· Cauza bolii Crohn este necunoscută;
· Boala Crohn poate provoca ulcere în intestinul subţire, colon sau în ambele;
· Durerile abdominale, vărsăturile, diareea, febra şi scăderea în greutate sunt simptome ale bolii Crohn;
· Boala Crohn a intestinului subţire poate provoca obstrucţia intestinului;
· Boala Crohn poate fi asociată cu noduli roşiatici, mici pe piele, precum şi cu inflamarea articulaţiilor coloanei vertebrale, ochilor şi ficatului;
· Diagnosticul de boală Crohn se face prin clisma cu bariu, radiografie cu bariu a intestinului subţire şi colonoscopie;
· Alegerea tratamentului pentru boala Crohn depinde de localizarea şi severitatea bolii;
· Tratamentul bolii Crohn include medicamente pentru suprimarea sau inflamaţia sistemului imunitar, şi chirurgie.
Ce este boala Crohn?

Boala Crohn este o boală cronică inflamatore a intestinelor. Ea determină în primul rând ulceraţii (rupturi ale mucoasei) ale intestinelor subţire şi gros, dar poate afecta sistemul digestiv oriunde de la gură la anus. Este denumită după medicul care a descris boala în anul 1932. De asemenea, este denumită enterită granulomatoasă sau colită, enterită regională, ileită sau ileită terminală.
Boala Crohn este legată strâns de o altă stare inflamatore cronică care implică numai colonul denumită colita ulceroasă. La boala Crohn şi colita ulcerativă luate împreună se face frecvent menţiune ca boala inflamatore intestinală (IBD). Colita ulcerativă şi boala Crohn nu au nici un tratament medical. Odată ce apar, acestea au tendinţa de a fluctua intre perioadele de inactivitate (remisie) şi activitate (recidivă).
Boala inflamatore intestinală afectează aproximativ 500.000 până la două milioane de persoane din Statele Unite. Bărbaţii şi femeile sunt afectate în mod egal. Americanii de origine evreiască europeană sunt de 4 până la 5 ori mai predispuşi să dezvolte IBD decât populaţia generală. IBD istoric, a fost considerat predominant boala de caucazieni, dar a existat o creştere a cazurilor raportate in afro-americani care suferă de IBD. Prevalenţa pare să fie mai mică în rândul populaţiei hispanice si asiatice. IBD cel mai frecvent începe in timpul adolescentei si la maturitate timpurie (de obicei între vârstele de 15 şi 35). Există un vârf mic al doilea cazuri nou diagnosticate după 50 de ani.

 

Numărul de cazuri noi (incidenţa) şi numărul de cazuri (prevalenţă) ale bolii Crohn în Statele Unite ale Americii sunt în creştere, deşi motivul pentru care acest lucru nu este complet înţeles.
Boala Crohn tinde a fi mai frecvente la rudele de pacienţi cu boala Crohn. Dacă o persoană are o ruda cu boala, lui / ei de risc de apariţie a bolii este estimat să fie de cel puţin 10 ori mai mare decât populaţia generală şi de 30 de ori mai mare în cazul relativă cu boala Crohn este un frate. De asemenea, este mult mai frecventă în rândul rudelor pacienţilor cu colită ulcerativă.

 

Ce cauzează boala Crohn?

Cauza bolii Crohn este necunoscută. Unii oameni de ştiinţă suspectează că infecţia cu anumite bacterii, cum ar fi tulpini de Mycobacterium, pot fi cauza bolii Crohn. Cu toate acestea, până în prezent, nu a existat nici o dovadă convingătoare că boala este cauzată de o infecţie în sine. Boala Crohn nu este contagioasă. Deşi dieta poate afecta simptomele la pacienţii cu boală Crohn, este puţin probabil că dieta este responsabilă pentru boală.
Activarea sistemului imunitar din intestine pare a fi importantă în IBD. Sistemul imunitar este compus din celule ale sistemului imunitar, precum şi proteinele pe care aceste celule ale sistemului imunitar le produc. În mod normal, aceste celule şi proteine ​​apără organismul împotriva bacteriilor dăunătoare, virusurilor, ciupercilor şi altor invadatori străini. Activarea sistemului imunitar cauzează inflamaţie în ţesuturile unde are loc activarea. (Inflamaţia este un mecanism important de apărare utilizat de sistemul imunitar).
În mod normal, sistemul imunitar este activat numai atunci când organismul este expus la invadatori dăunători. Totuşi, la persoanele cu IBD, sistemul imunitar este anormal şi cronic activat în lipsa oricărui invadator cunoscut. Activarea continuă şi anormală a sistemului imunitar rezultă în inflamaţia cronică şi ulceraţii. Susceptibilitatea la activarea anormală a sistemului imunitar este moştenită genetic. Astfel, rudele de gradul întâi (fraţi, surori, copii şi părinţi) ale persoanelor cu IBD sunt mai susceptibile de a dezvolta aceste boli. Recent, o genă numită NOD2 a fost identificată ca fiind asociată cu boala Crohn. Această genă este importantă în determinarea modului în care organismul răspunde la unele produse bacteriene. Persoanele cu mutaţii ale acestei gene sunt mai susceptibile de a dezvolta boala Crohn.
Alte gene sunt încă descoperite şi studiate, care sunt importante în înţelegerea patogenezei bolii Crohn, inclusiv genele autofage 16 legate în 1 (ATG 16L1) şi IRGM, ambele contribuind la defectele macrofage şi au fost identificate cu studiul Asociaţiei Genome-Wide2. În acest sens, au existat şi studii care arată că, în intestinele persoanelor cu boala Crohn, există niveluri mai ridicate ale unui anumit tip de bacterie, E. coli, care ar putea juca un rol în patogeneză1. Un mecanism stipulat prin care aceasta ar putea să apară, deşi este un defect determinat1 genetic în eliminarea E. coli, de către macrofagele mucoasei intestinale. Rolurile exacte pe care aceşti diverşi factori le joacă în dezvoltarea acestei boli rămân neclare.
Cum afectează boala Crohn intestinele?

În stadiile incipiente, boala Crohn cauzează cratere mici, împrăştiate, superficiale, precum ulceraţiile (eroziuni) pe suprafaţa interioară a intestinului. Aceste eroziuni se numesc ulcere aftoase. Cu timpul, eroziunile devin mai profunde şi mai mari, în cele din urmă devenind adevărate ulcere (care sunt mai profunde decât eroziunile), provocând şi cicatrice şi rigiditate a intestinului. Pe măsură ce boala progresează, intestinul devine tot mai redus şi în cele din urmă poate deveni obstrucţionat. Ulcerele profunde pot găuri peretele intestinului, iar bacteriile din interiorul intestinului se pot răspândi la organele adiacente infectând şi cavitatea abdominală din jur.
Atunci când boala Crohn îngustează intestinul subţire până la punctul de obstrucţie, fluxul conţinutului prin intestin încetează. Uneori, obstrucţia poate fi cauzată de fructe sau legume prost digerabile care se acumulează în segmentul deja redus al intestinului. Atunci când intestinul este obstrucţionat, digestia alimentelor, lichidele şi gazele din stomac şi intestinul subţire nu pot trece în colon. Atunci apar simptomele de obstrucţie a intestinului subţire, inclusiv crampele abdominale severe, greaţa, vărsăturile şi distensia abdominală. Obstrucţia intestinului subţire este mult mai probabilă, deoarece intestinul subţire este mult mai restrâns decât colonul.
Ulcerele profunde pot face perforaţii în pereţii intestinului subţire şi a colonului şi crea un tunel între intestin şi organele adiacente. Dacă tunelul ulcerat ajunge la un spaţiu adiacent gol din interiorul cavităţii abdominale, se formează o acumulare de puroi infectat (un abces abdominal). Persoanele cu abcese abdominale pot dezvolta mase abdominale extinse, febră mare şi dureri abdominale.
Când tunelurile ulcerate ajung într-un organ adiacent, se formează un canal (fistulă).
Formarea unei fistule între intestin şi vezica urinară (fistulă enteri-veziculară) poate provoca infecţii frecvente ale tractului urinar şi trecerea gazelor şi a materiilor fecale în timpul urinării.
Atunci când o fistulă se dezvoltă între intestin şi piele (fistulă enteri-cutanată), puroiul şi mucus emerg dintr-o deschidere mică dureroasă în pielea de pe abdomen.
Dezvoltarea unei fistule între colon şi vagin (fistulă colono-vaginală), provoacă eliminarea gazelor şi fecalelor prin vagin.
Prezenţa unei fistule de la intestine la anus (fistulă anală) duce la o eliminare a mucoasei şi puroiului prin deschiderea fistulei în jurul anusului.

 


Cum se diferă boala Crohn de colita ulceroasă?

În timp ce colita ulcerativă cauzează inflamaţie numai în colon (colită) şi / sau rect (proctitis), boala Crohn poate cauza inflamarea colonului, rectului, intestinului subţire (jejun şi ileon), şi ocazional, chiar a stomacului, gurii şi esofagului.

Modelele de inflamaţie în boala Crohn sunt diferite de colita ulcerativă. Cu excepţia cazurilor cele mai severe, inflamaţia produsă de colita ulceroasă tinde să implice straturile superficiale ale mucoasei interioara a intestinului. Totodată, inflamaţia, tinde să fie difuză şi uniformă (toată mucoasa din segmentul afectat al intestinului este inflamată).

Spre deosebire de colita ulcerativă, inflamaţia produsă de boala Crohn este concentrată în anumite zone mai mult decât altele şi implică straturile intestinului, care sunt mai profunde decât straturile superficiale interioare. De aceea, segmentul (ele) de intestin afectat (e) în boala Crohn este (sunt) adesea împânzit (e) cu ulcere profunde şi cu zone de mucoasă normală între aceste ulcere.

 

Care sunt simptomele bolii Crohn?

Simptomele comune ale bolii Crohn includ dureri abdominale, diaree şi pierderea în greutate. Simptomele mai puţin frecvente includ lipsa poftei de mâncare, febra, transpiraţiile nocturne, durerile rectale şi sângerările rectale ocazionale. Aceste simptome ale bolii Crohn sunt dependente de localizarea, întinderea şi severitatea inflamaţiei.

 

Diferitele subtipuri şi simptome ale bolii Crohn sunt:

Colita Crohn este o inflamaţie, care se limitează la colon. Durerile abdominale şi diareea cu sânge sunt simptome obişnuite. Fistulele anale şi abcesele peri-rectale, de asemenea, pot să apară.
Enterita Crohn se referă la inflamarea strictă a intestinului subţire (prima parte, numită jejun sau a doua parte, numită ileon). Implicarea ileonului singur este menţionată ca ileită Crohn. Durerile abdominale şi diareea sunt simptomele obişnuite. Obstrucţia intestinului subţire, poate să apară de asemenea.
Ileita terminală Crohn este o inflamaţie care afectează doar partea finală a intestinului subţire (ileon terminal), partea intestinului subţire cea mai apropiată de colon. Durerile abdominale şi diareea sunt simptomele obişnuite. Obstrucţia intestinului subţire poate să apară de asemenea.
Entero-colita Crohn şi colita Ileon sunt termeni pentru a descrie inflamaţia care implică atât intestinul subţire cât şi colonul. Diareea cu sânge şi durerea abdominală sunt simptome obişnuite. Obstrucţia intestinului subţirepoate să apară de asemenea.

Ileita terminală Crohn şi Ileo-colita sunt cele mai frecvente tipuri de boală Crohn. (Colita ulcerativă implică frecvent doar rectul sau rectul şi colonul sigmoid, la capătul distal al colonului. Acestea sunt numite proctită ulcerativă şi respectiv procto-sigmoid).

Până la o treime dintre pacienţii cu boala Crohn pot avea una sau mai multe dintre următoarele afecţiuni care implică zona anală:

Umflarea ţesutului din sfincterul anal, muşchiul din capătul colonului care controlează scaunul.
Dezvoltarea de ulcere şi fisuri (ulcere lungi) în cadrul sfincterului anal. Aceste ulcere şi fisuri pot provoca sângerări şi durere cu defecare.
Dezvoltarea de fistule anale (tuneluri anormale) între anus sau rect şi pielea din jurul anusului). Mucoasele şi puroiul se pot scurge din orificiile fistulelor pe piele.
Dezvoltarea abceselor peri-rectale (acumulări de puroi în zona anală şi rectală). Abcesele peri-rectale pot provoca febră, durere şi sensibilitate în jurul anusului.
Care sunt complicaţiile bolii Crohn?

Complicaţiile bolii Crohn pot fi legate sau nu de inflamaţia intestinului.
Complicaţiile intestinale ale bolii Crohn includ:
–  obstrucţia şi perforaţia intestinului subţire,
–    abcese (colecţii de puroi),
–    fistule, şi
–    sângerări intestinale.

Distensia masivă sau dilatarea colonului (megacolon) şi ruperea (perforarea) intestinului pot provoca complicaţii care pun viaţa în pericol. Ambele necesită, în general, intervenţie chirurgicală, dar, din fericire, aceste două complicaţii sunt rare. Datele recente sugerează că există un risc crescut de cancer al intestinului subţire şi a colonului la pacienţii cu boală Crohn de lungă durată.

Complicaţiile extra-intestinale implică pielea, articulaţiile, coloana vertebrală, ochii, ficatul şi ductele biliare.
Implicarea pielii include pete dureroase pe picioare (eritem nodos), precum şi o afecţiune ulceroasă a pielii, găsită  de obicei în jurul gleznelor, denumită pyoderma gangrenosum.

Afecţiuni dureroase ale ochilor (uveită, episclerită) care pot cauza dificultăţi vizuale.

Artrita poate provoca dureri, umflături şi rigiditate a articulaţiilor extremităţilor.

Inflamaţia lombară (artrita articulaţiei sacroiliace) şi a coloanei vertebrale (spondilita anchilozantă) pot provoca dureri şi rigiditate a coloanei vertebrale.

Conductele inflamate ale ficatului (hepatită) sau biliare (colangita sclerozantă primară), de asemenea, pot să apară. Colangita sclerozantă cauzează îngustarea şi obstrucţia ductelor biliare de drenaj ale ficatului şi pot duce la îngălbenirea pielii (icter), infecţii recurente bacteriene şi ciroză hepatică cu insuficienţă hepatică. Colangita sclerozantă cu insuficienţă hepatică este unul dintre motivele pentru efectuarea unui transplant de ficat. De asemenea, este frecvent complicată de dezvoltarea cancerului căilor biliare. Pacienţii cu boala Crohn ar putea suferi, de asemenea, de o tendinţă crescută de a forma cheaguri de sânge (hipercoagulabilitate).

 

Tratament recomandat:

Alimentatia- este foarte importanta in aceasta afectiune. Renuntati sau reduceti ( post) carnea, lactatele si in prima faza consumul de fibre si cruditati, doar sub forma de sucuri stoarse. Se poate face o cura cu suc din mar+ morcov+ cartof+ sfecla rosie dimineata pe stmacul gol. Legumele se consuma gatite la cuptor, aburi sau fierte la foc mic. Alimentatia trebuie sa fie alcalina ( vezi articol Stilul de viata alcalin) si trebuie sa respecte regulile de combinatii corecte ( vezi Combinatii alimentare corecte). Mancati putin si des, mestecati bine fiecare bol, de minim 20 de ori.

Hidratare- cu apa alcalina, ionizata, filtrata vezi (Aquarion) sau cumparata. Apa alcalina reduce inflamatiile din intregul organism, actioneaza ca un medicament.

Tratament homeopat individualizat

Tratament CaliVita recomandat:

AC- ZYMES- 1 CAPSULA/ZI- 2 luni-pe stomacul gol- asigura echilibrul florei intestinale

OREGANO OIL- 2 PICATURI DE 3X/ZI dizolvate in apa-2 luni- efect antimicrobian, antibiotic, reduce inflamatiile

LIQUID CHLOROPHILL- 2 LINGURITE/ZI- detoxifica, alcalinizeaza, reduce inflamatia la nivelul intregului organism- 1 luna

OCEAN 21- 2 LINGURI DE 2X/ZI-1 LUNA- detoxifica, alcalinizeaza, normalizeaza motalitatea intestinala

RHODIOLIN- 3 CAPS/ZI- relaxeaza, reduce nivelul de stress, creste imunitatea organismului, reduce insomniile, creste tolerabilitatea organismului fata de simtomeleexprimate de afectiune