litiaza biliara complicatii

Litiaza Biliara Tratament Naturist

Categories: Tags:

 

 

 

 

Litiaza Biliara Tratament Naturist

 

 

 

 

 

 

 

Litiaza Biliara Tratament Naturist Recomandat de Doctor Cojocaru Valentina:

 

Informaţii generale despre litiaza biliara (calculii biliari):

•  Calculii biliari sunt „calculi” care se formează în glandele vezicii biliare sau în tubul biliar.
•  Tipurile comune de calculi biliari sunt: calculii de colesterol şi pigmentari (negru sau maro).
•  Calculii biliari de colesterol apar mai frecvent la câteva grupuri etnice și sunt asociaţi cu sexul feminin, obezitate, sarcină, terapia hormonală orală, pierderea rapidă în greutate, valori ridicate de trigliceride în sânge şi boala Crohn.
•  Calculii biliari cu pigment negru apar atunci când se distrug multe globule roşii, iar calculii biliari cu pigment maroniu apar atunci când există un flux lent și infecții ale bilei.
•  Majoritatea calculilor biliari nu provoacă simptome.
•  Cele mai frecvente simptome ale calculilor biliari sunt colica biliară și colecistita. Calculii biliari nu provoacă intoleranță la alimentele grase, eructații, distensie abdominală sau gaze.
•  Complicațiile ce pot surveni din cauza calculilor biliari includ: colangita, gangrena, icter, pancreatită, sepsie, fistule și ileus.
•  „Nămolul biliar” este asociat cu simptomele și complicațiile calculilor biliari. Cu toate acestea, asemeni calculilor biliari, „nămolul” nu cauzează probleme, de obicei.
•  Cel mai bun test pentru diagnosticarea calculilor biliari este printr-o ecografie transabdominală. Alte teste includ: ecografia endoscopică, rezonanţa magnetică colangio-pancreatografie (MRCP), o scanare HIDA , endoscopie retrogradă colangio-pancreatografie (ERCP), testele de sânge ale ficatului şi pancreasului, drenaj duodenal, o radiografie a colicilor (OCG) și o cholangiogramă intravenoasă (IVC ).
•  Oamenii cu calculii biliari sunt ţinuţi sub observații medicale (fără tratament), iar calculii biliari se elimină prin îndepărtarea vezicii biliare (colecistectomie). Tratamentele folosite mai rar sunt: sfincterotomie şi extragerea calculilor biliari, dizolvare cu medicamente pe cale orală şi litotripsie extra-corporală cu unde de șoc (ESWL).
Prevenirea calculilor biliari de colesterol este posibilă şi cu medicamente orale.
•  Simptomele calculilor biliari ar trebui să dispară după colecistectomie. Dacă nu dispar, este posibil să fi rămas calculi biliari în glandele vezicii biliare, este posibil să existe încă o problemă în glandele biliare sau aveţi disfuncţia sfincterului Oddi.
•  Cercetările actuale şi-au îndreptat atenţia spre descoperirea genelor care sunt responsabile pentru formarea calculilor biliari.

 

 

 

Ce sunt calculii biliari?

Calculii biliari sunt calculi care se formează în fiere (bilă), în vezica biliară. (Vezica biliară este un organ în formă de pară, situat sub ficat, care stochează bila secretată de ficat.)
•  Bila este un lichid apos creat de celulele ficatului şi este importantă pentru digestia alimentelor în intestin, în special pentru digestia grăsimilor.
•  Celulele hepatice secretă bilă în canalele mici din ficat.
•  Bila curge prin aceste canale mici și ajunge în canalele mai mari din ficat (canale biliare intrahepatice).
•  Apoi, bila curge prin canalele biliare intrahepatice din ficat și ajunge în canalele biliare extrahepatice (prima dată în canalele biliare hepatice), apoi în canalul hepatic comun și, în cele din urmă, în canalul biliar comun.
Din canalul biliar comun, există două direcții diferite prin care poate curge bila.
•  Prima direcție este în canalul biliar comun și în intestine, unde bila se amestecă cu alimente și promovează digestia alimentelor.
•  A doua direcție este în canalul cistic și de acolo în vezica biliară.
Odată ajunsă în vezica biliară, bila este concentrată prin eliminarea (absorbția) apei. În timpul mesei, muşchiul care alcătuieşte peretele vezicii biliare se contractă şi strânge bila concentrată din vezica biliară şi o împinge înapoi prin canalul cistic, prin canalul comun și apoi în intestin. (Bila concentrată este mult mai eficientă pentru digestie decât bila neconcentrată, care merge de la ficat direct în intestin.) Contracţia vezicii biliare din timpul mesei permite amestecarea bilei concentrate cu alimentele.
Calculii biliari se formează, de obicei, în vezica biliară. Cu toate acestea, ei se pot forma oriunde există bilă: în canalele intrahepatice, în canalele hepatice, în canalele biliare comune și în canalele chistice.
Calculi biliari se pot deplasa prin bilă. De exemplu, de la vezica biliară în canalul cistic sau în canalul comun.

 

 

 

Care sunt cauzele calculilor biliari?

Calculii biliari apar la aproximativ 20% dintre femeile din SUA, Canada și Europa, dar există o mare variație a prevalenței în rândul grupurilor etnice. De exemplu, calculii biliari apar de aproximativ 2 ori mai des la scandinavi și mexicani-americani. Printre amerindieni, prevalența calculilor biliari ajunge la mai mult de 80%. Aceste diferențe sunt datorate, probabil, factorilor genetici.
Rudele de gradul întâi (părinții, frații și surorile și copiii) ale persoanelor cu calculi biliari au de 1,5 ori mai multe şanse de a avea calculi biliari. Această afirmaţie este sprijinită de studiile pe gemeni care arată că factorii genetici sunt importanţi în a determina cine va avea calculi biliari. În rândul gemenilor care nu sunt identici (care împart doar 50% din gene), în 8% din cazuri, ambii gemeni suferă de calculi biliari. În rândul gemenilor identici (care împart 100% din gene), în 23% din cazuri, ambii gemeni suferă de calculi biliari.

Există mai multe tipuri de calculi biliari și fiecare tip are o altă cauză.
Calculi biliari de colesterol:

Calculii biliari de colesterol sunt formaţi din colesterol şi este cel mai frecvent tip de calculi biliari. Colesterolul este una dintre substanțele pe care celulele hepatice le secretă în bilă. (Secreţia de colesterol în bilă este un mecanism important prin care ficatul elimină excesul de colesterol din organism.)
Pentru ca bila să poată transporta colesterolul, colesterolul trebuie să fie dizolvat în bilă. Dar colesterolul este o grăsime, iar bila este o soluție apoasă. Grăsimile nu se dizolvă în soluții apoase. Pentru a dezvolta colesterolul în bilă, ficatul secretă doi „detergenţi” (acizi biliari şi lecitină) în bilă. Aceşti „detergenţi”, la fel ca detergenții de spălat vase, dizolvă colesterolul gras, astfel încât să poată fi transportat de bilă prin canale. Dacă ficatul secretă prea mult colesterol pentru cantitatea secretă de acizi biliari şi lecitină, o parte din colesterol nu se dizolvă. În mod similar, dacă ficatul nu secretă acizi biliari și lecitină în cantităţi suficiente, o parte din colesterol nu se dizolvă. În ambele cazuri, colesterolul nedizolvat se adună în cocoloaşe de colesterol care cresc în dimensiune și, în cele din urmă, formează calculi biliari.
Există încă două procese care promovează formarea de calculi biliari de colesterol, deși niciunul nu poate forma calculi biliari de colesterol fără ajutor.
Primul este o formațiune anormal de rapidă de particule de colesterol în calculii biliari. Astfel, având aceleași concentrații de colesterol, acizi biliari şi lecitină în bila lor, pacienții cu calculi biliari formează particule de colesterol mult mai rapid decât oamenii fără calculi biliari.
Al doilea proces care promovează formarea şi dezvoltarea calculilor biliari este o reducere a contracției  și a golirii vezicii biliare, ceea ce permite bilei să rămână în vezica biliară mai mult decât ar trebui, aşa că particulele de colesterol au mai mult timp să se formeze și să crească.

 

 

 

Calculii biliari pigmentari:

Calculii biliari pigmentari sunt pe locul doi din punct de vedere a frecvenţei. Deși calculii biliari pigmentari reprezintă doar 15% din cazurile de calculi biliari în rândul persoanele din Europa și America, ei apar mult mai des decât calculii biliari de colesterol în sud-estul Asiei. Există două tipuri de calculi biliari pigmentari: 1) calculi biliari pigmentari negri și 2) calculi biliari pigmentari maronii.
Pigmentul este un produs rezidual format din hemoglobină, componenta globulelor roșii care transportă oxigenul. Hemoglobina din globulele roşii vechi (care sunt distruse) se transformă într-o substanță chimică numită bilirubină și este eliberată în sânge. Bilirubina este eliminată din sânge prin ficat. Ficatul modifică bilirubina şi secretă bilirubină modificată în bilă.

 

Calculi biliari pigmentari negri: Dacă există prea multă bilirubină în bilă, bilirubina se combina cu alte componente în bilă (calciu, spre exemplu) pentru a forma pigment (este numit aşa pentru că are o culoare maronie închisă). Pigmentul se dizolvă slab în bilă și, asemeni colesterolului, se adună și formează particule care cresc în mărime şi formează, în cele din urmă, calculi biliari. Calculii biliari pigmentari care se formează în acest mod sunt numiţi calculi biliari pigmentari negri, deoarece aceştia sunt negri și duri.
Calculi biliari pigmentari maronii: Dacă se reduce contracţia vezicii biliare sau dacă există o obstrucție a fluxului de bilă prin canale, bacteriile pot urca de la duoden în canalele biliare și în vezica biliară. Bacteriile modifică bilirubina din canale și din vezica biliară, iar bilirubina alterată se combină cu calciu pentru a forma pigment. Pigmentul se combină apoi cu grăsimile din bilă (colesterolul şi acizii graşi din lecitină) pentru a forma particule care se dezvoltă în calculi biliari. Acest tip de calculi biliari este numit calcul biliar pigmentar maroniu deoarece este mai mult maro decât negru. De asemenea, este mai moale decât calculii biliari pigmentari negri.

 

 

Alte tipuri de calculi biliari:

Celelalte tipuri de calculi biliari sunt rare. Tipul cel mai interesant de calculi sunt calculii biliari la pacienții care iau antibioticul ceftriaxonă (Rocephin). Ceftriaxona este neobișnuită pentru că este eliminată din organism în bilă în concentrații mari. Aceasta se combină cu calciu în bilă și devine insolubilă. Asemeni colesterolului și pigmentului, ceftriaxonina insolubilă formează particule care se dezvoltă în calculi biliari. Din fericire, marea majoritate a acestor calculi biliari dispare odată ce se întrerupe administrarea antibioticului, dar încă mai pot provoca probleme până când dispar complet. Un alt tip rar de calcul biliar este format din carbonat de calciu.

 

 

 

Care sunt persoanele afectate de calculi biliari?

Nu există nicio relație între colesterolul din sânge și calculii biliari de colesterol. Persoanele cu un nivel ridicat de colesterol în sânge nu au un risc crescut de a dezvolta calculi biliari de colesterol. O concepție greșită este că dieta este responsabilă pentru dezvoltarea calculilor biliari de colesterol.
Factorii de risc pentru dezvoltarea calculilor biliari de colesterol sunt:

1. Sexul. Calcul biliar apar mai frecvent la femei decât la bărbaţi.
2. Vârsta. Prevalența calculilor biliari crește odată cu vârsta.
3. Obezitatea. Persoanele obeze au şanse mai mari de a forma calculi biliari decât oamenii slabi.
4. Sarcina. Sarcina creşte riscul de calculi biliari de colesterol, deoarece, în timpul sarcinii, bila conţine mai mult colesterol, iar vezica biliară nu se contractă normal.
5. Anticoncepţionalele şi terapia cu hormoni. Nivelurile crescute de hormoni imită sarcina.
6. Pierderea rapidă în greutate. Pierderea rapidă în greutate, prin orice mijloace (diete cu puţine calorii sau orice metodă chirurgicală), provoacă apariţia calculilor biliari în peste 50% din cazuri. Majoritatea calculilor biliari vor dispărea după pierderea greutăţii. În plus, până când nu dispar, calculii biliari pot cauza probleme.
7. Boala Crohn. Persoanele cu boala Crohn au mai multe şanse de a dezvolta calculi biliari. Calculii biliari se formează pentru că pacienții cu boala Crohn nu au destul acid biliar pentru a solubiliza colesterolul în bilă. În mod normal, vezica biliară şi acizii biliari care ajung din ficat în intestinul subţire sunt absorbiţi înapoi în organism în faza terminală a bolii Crohn şi sunt secretaţi din nou în bilă de către ficat. Cu alte cuvinte, acizii biliari sunt reciclaţi. În boala Crohn, acizii biliari nu sunt absorbiţi normal, corpul devine sărăcit de acizi biliari, iar bila secretă mai puţini acizii biliari. Ca urmare, nu există o cantitate suficientă de acizi biliari care să dizolve colesterolul din bilă, ceea ce provoacă formarea calculilor biliari.
8. Nivel ridicat de trigliceride în sânge. Calculii biliari apar mai des la persoanele cu niveluri ridicate de trigliceride în sânge.

 

 

Riscul de formare a calculilor biliari pigmentari:

Calculii biliari pigmentari negri se formează ori de câte ori ajunge o cantitate mare de bilirubină la ficat. Acest lucru se întâmplă atunci când sunt distruse multe globule roşii în sânge, ca în cazul siclemiei şi talasemiei. Calculii biliari pigmentari negri apar mult mai des la pacienții cu ciroză hepatică.
Calculii biliari pigmentari maronii se formează atunci când există un flux scăzut de bilă (spre exemplu, când există canale biliare înguste sau obstrucționate).

 

 

Care sunt simptomele calculilor biliari?

Majoritatea persoanelor cu calculi biliari nu au semne sau simptome și nu sunt conștienți că au această afecţiune. (Calculii biliari sunt „tăcuţi”.) Calculii biliari sunt adesea găsiţi după efectuarea unor teste (de exemplu: ultrasunete sau radiografii care examinează abdomenul) menite să caute alte afecţiuni. Cu toate acestea, simptomele pot apărea mai târziu în viață, după mai mulți ani fără simptome. Astfel, pe o perioadă de cinci ani, aproximativ 10% dintre persoanele cu calculi biliari taciţi vor dezvolta simptome. Odată ce apar simptomele, ele vor persista și, de cele mai multe ori, se vor înrăutăți.
Există câteva simptome care sunt puse pe seama calculilor biliari, dar nu aceştia le cauzează. Printre aceste simptome se enumeră:
•  dispepsia (inclusiv balonarea abdominală şi disconfortul după masă);
•  intoleranța la alimente grase;
•  eructațiile;
•  flatulența.
Când apar semnele și simptomele calculilor biliari, acestea apar deoarece calculii biliari obstrucționează canalele biliare.
Cel mai frecvent simptom al calculilor biliari este colica biliară. Colica biliară este un tip foarte specific de durere, care apare ca simptom principal (sau singurul simptom) la 80% dintre persoanele cu calculi biliari care prezintă simptome.
Colicii biliari apar atunci când canalele extrahepatice (conducta hepatică sau canalul biliar comun) sunt blocate brusc de un calcul biliar.
Obstrucţiile care progresează încet (tumorile) nu produc colici biliari. În spatele obstrucţie se acumulează lichid şi se dilată canalele și vezica biliară.
Obstrucția ductului hepatic sau a ductului biliar comun se datorează unei secreții continue de bilă de către ficat.
Obstrucția canalului cistic apare deoarece peretele vezicii biliare secretă lichid în vezica biliară. Această distensie a canalelor sau a vezicii biliare cauzează colici biliari.
Colica biliară ajunge rapid la intensitate maximă şi:

•  Este o durere constantă, nu apare şi dispare, deși poate varia în intensitate în timp ce este prezentă.
•  Aceasta durează între 15 minute şi 4-5 ore. Dacă durerea durează mai mult de 4-5 ore, înseamnă că a apărut o complicaţie – de obicei, s-a dezvoltat o colecistită.
•  Durerea este de obicei severă şi nu se va înrăutăţi dacă vă mişcaţi. De fapt, pacienții cu colică biliară merg sau îşi răsucesc corpul în poziții diferite încercând să găsească o poziție confortabilă.
•  Colica biliară este însoțită adesea de greață.
•  Cel mai frecvent, colica biliară se resimte în partea de sus a abdomenului, chiar sub stern sau pe linia coastelor.
•  Ocazional, durerea poate fi simțită şi la spate, la vârful de jos al scapulei, pe partea dreaptă.
•  În cazuri rare, durerea poate fi simțită sub stern și este confundată cu angina pectorală sau un atac de cord.
•  Un episod de colică biliară dispare treptat, odată ce calculul se mută în canal şi nu mai cauzează o obstrucţie.
Colica biliară este un simptom recurent. Odată ce apare primul episod de durere, există şanse foarte mari să apară şi alte episoade. De asemenea, există un model de recurență pentru fiecare individ. La unele persoane, episoadele tind să rămână frecvente, în timp ce la alte persoane episoadele sunt rare. Majoritatea persoanelor care dezvoltă colica biliară nu dezvoltă colecistită sau alte complicaţii.

 

Tratament si preventie litiaza biliara

Recomandari:

– Limitati consumul de alimente continand grasimi animale ( lapte integral, branza, galbenus, unt, carne rosie grasa, biscuiti si prajituri).

– Reduceti consumul de zahar alb si proteine animale ( mentionez ca pentru inceput ar fi necesar un post= fara proteine animale( 1 luna), apoi introduse treptat sub forma de peste sau ou, lactatele si carnea slaba- ultimele)

– Consumati legume si fructe crude in special sau preparate la cuptor sau fierte, fara prajeli. Sunt recomandate nucile, oleaginoasele, semintele – bogate in acizi grasi esentiali cu rol antiinflamator- impiedica formarea calculilor- vezi articol Stilul de viata alcalin si Combinatii alimentare sanatoase.

– Consumati orez brun, cereale integrale, quinoa.

– Nu sariti peste mese, mancati regulat, mestecati bine, respectati combinatiile alimentare si nu beti apa in timpul mesei. Jumatate de ora inainte si o ora dupa masa, nu se consuma apa. Puteti bea doar ceaiuri calde din plante, naindulcite.

– Beti ceai din seminte de armurariu sau pelin de 3 ori/zi , caldut, infuzie inainte sau dupa masa. Acestea stimuleaza fluxul bilei si protejeaza ficatul de substante nocive.

– Beti in fiecare dimineata sucul de la jumatate de lamaie intr-un pahar cu apa calda, cu aproximativ 1 h inainte de micul dejun. Inainte de a bea apa cu lamaie, luati o lingura cu ulei de masline presat la rece. Stimuleaza fluxul biliar-poate elimina calculii biliari mici.

– Beti sucuri din legume verzi sau mancati salate verzi: spanac, salata verde, leurda, stevie, macris.

– Faceti patruzeci de minute miscare pe zi- previn calculii cu colesterol, sprijina detoxifierea, eliminarea sustantelor toxice din organism, impiedica stagnarea si acidoza in organism

– Alimantele amarui ( cresonul, cicoarea, andivele si anghinarea) si mirodeniile amare ( rozmarinul si turmericul) stimuleaza activitatea bilei.

– Beti 6-8 pahare de apa alcalina procurata de la farmaciile naturiste sau apa filtrata, ionizata, oxigenata ( vezi Aquarion). Apa alcalina dizolva calculii biliari, previne formarea lor si inflamatia in organism.

 

Tratament CaliVita recomandat – 2 luni

Digestive Enzymes– 2 tablete/zi in timpul meselor- stimuleaza descompunerea lipidelor, proteinelor, carbohidratilor- suport pentru digestie la cei care au o alimentatie dezordonata

Super Soya Lecithin– 2 capsule/zi- lecitina este o substanta lipotropa care descompune grasimile, converteste colesterolul si grasimile in substante hidrosolubile usor de eliminat,  normalizeaza functia hepatica, impiedica astfel formarea de calculi si contribuie la distrugerea celor prezenti

Green Care– 3 tablete/zi- prin continutul sau in lucerna detoxifica si alcalinizeaza organismul impiedicand formarea calculilor biliari si aparitia inflamatiei, iar magneziul contriuie la dizolvarea calculilor biliari

Liver Aid– 2 capsule/zi- descompune substantele nocive care intra in organism si detoxifica organismul prin compozitia sa in armurariu; armurariu modifica compozitia bilei, dizolva pietrele existente si impiedica formarea altor calculi; colina si metionina din compozitia sa metabolizeaza colesterolul impiedicand formarea calculilor de colesterol si dizolvarea celor existenti

Liquid C + Bioflavonoids with Rose Hips– 2 lingurite/zi- scade nivelul colesterolului biliar, impiedica formarea calculilor; macesele din compozitia sa contribuie la micsorarea si eliminarea calculilor

 

Fitoterapie:

Plante recomandate la micsorarea depunerilor sau la eliminarea calculilor:

Matase de porumb- infuzie – 2 linguri la cana- se bea cate o lingura la 3 ore

sau

Frunze de menta- infuzie – 1 lingurita la cana- se beau1-2 cani/zi

sau

Turita mare- infuzie- 1 lingura la cana- se beau 2-3 cani/zi

sau

Macese- infuzie- 2 lingurila 1/2 l- cantitatea se bea in cursul unei zile

sau

Radacina de brusture- decoct- 2-4 linguri la 1 litru- cantitatea se bea in cursul unei zile

 

In cazul colicilor hepatobiliare– dureri violente ce apar brusc avand ca si cauza calculoze, dar si tulburari neuro-vegetative (suparari, emotii, oboseala fizica si nervoasa)- se recomanda plante antispastice cu actiune specifica:

Rostopasca- infuzie- 1/2 lingurita la cana- se bea in cursul unei zile cate 1-2 linguri la 3 ore ( se evita supradozarea- poate avea efecte toxice)

sau

Flori de coada soricelului- infuzie- 2 linguri la 1/2 l- cantitate care se bea in cursul unei zile

sau

In colici de natura nervoasa- infuzie din urmatorul amestec- 1 lingura la cana- se beau incet 1-2 cani calde- la nevoie

Flori de levantica- 10g

Flori de coada soricelului- 10g

Frunze de menta- 15g

Talpa gastii- 30g

Sunatoare- 10g

Radacina de valeriana- 20g

Fructe de fenicul- 5g

Sursa- Cu multumiri- Plante medicinale- Izvor de Sanatate- Ovidiu Bujor. Mircea Alexan

 

Tratament homeopat individualizat– adresati-va unui medic homeopat

 

Concluzie preventie si tratament:

Hidratare cu apa alcalina, respectand regulile de baut apa ( nu in timpul mesei, stopati cu jumatate de ora inainte de masa si nu beti o ora dupa)

Alimentatie alcalina, fara prajeli, exces de proteine si grasimi animale, cu multe cruditati si combinatii corecte, mestecat bine, mese regulate

Miscare- 40 minute/zi- pentru drenaj limfatic= detoxifiere

Tratament CaliVita pentru tratare si sustinere

Ceaiuri din plante

Tratament homeopat individualizat